Conferinţa de Securitate de la Munchen “s-a desfăşurat într-o atmosferă sumbră, în contextul confruntării cu Putin”, notează AFP. „Oraşul ucrainean Avdiivka a căzut, opozantul rus Alexei Navalnîi a murit, sprijinul american pentru Kiev slăbeşte, preşedintele rus Vladimir Putin îşi înmulțește victoriile în faţa unei tabere occidentale lipsite de unitate şi care cu greu îşi ascunde pesimismul şi îngrijorările. Economiile occidentale suferă, în timp ce sancţiunile împotriva Rusiei nu dau rezultatele sperate. Armata rusă îşi păstrează avantajul numeric în faţa celei ucrainene, iar flancul de est al Europei priveşte cu consternare cum determinarea aliaţilor Ucrainei îşi pierde suflul”, comentează AFP situația internațională de securitate.
O imagine reluată și de publicația turcească Sabah, care sub titlul „Dinamici lose-lose în sistemul global”, reia concluziile raportului ediției din acest an a Conferinței pentru Securitate de la Munchen. Documentul arată că “Parteneriatul Transatlantic, înființat sub conducerea Statelor Unite după cel de-Al Doilea Război Mondial, traversează o perioadă de demoralizare severă. În timp ce sloganul folosit la începutul anilor 2000 de țările membre ale Alianței Atlantice era ”win-win”, raportul din acest an subliniază că percepția potrivit căreia tot mai multe țări se confruntă cu situația ”lose-lose” reprezintă un risc serios. Parteneriatul Transatlantic nu mai este preocupat de cine câștigă mai mult, ci doar de cine pierde mai puțin. Acest tablou ar putea aduce sfârşitul ordinii economico-politice globale stabilite de ţările Alianţei Atlantice. Pentru că demoralizarea severă subminează în același timp și procesul de cooperare și mecanismul de dialog bazat pe principiul ’win-win’ cu Sudul Global în creștere”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat în această funcție, notează La Libre Belgique. În cadrul unei reuniuni a Uniunii Creștin Democrate din Germania s-a aprobat în unanimitate o nouă candidatură a Ursulei von der Leyen, în vârstă de 65 de ani. „PPE trebuie să-și oficializeze liderul sau lidera (Spitzenkandidat) în vederea alegerilor europene în cadrul unui congres, la București, pe 6 și 7 martie. Ursula von der Leyen a preluat funcția de șefă a Comisiei Europene în 2019, după ce a fost propusă drept candidat surpriză de către șefii de stat. Mandatul său a fost marcat de pandemia de coronavirus și dificultățile economice care au urmat în Europa, dar și de războiul din Ucraina și de criza energetică”.
Putin „va trebui să dea socoteală” pentru moartea opozantului Alexei Navalnîi, afirmă șeful diplomației europene, Josep Borrell. Potrivit France24, Iulia Navalnaia, soția adversarului Kremlinului care a murit într-o colonie penitenciară din Arctica, s-a întâlnit luni cu miniștrii de externe ai Uniunii Europene reuniți la Bruxelles. „Am transmis cele mai profunde condoleanțe ale UE Iuliei Navalnaia”, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, relatând despre intervenția văduvei lui Alexei Navalnîi. După această întâlnire, Josep Borrell a dat asigurări pe rețelele de socializare că președintele Vladimir Putin va trebui să „dea socoteală” pentru moartea lui Alexei Navalnîi. La acest sfârșit de săptămână, poliția rusă a arestat în zeci de orașe sute de oameni care au venit să depună flori și să aprindă lumânări în onoarea lui Alexei Navalnîi la memorialele victimelor represiunii din epoca stalinistă.
“Admiratori ai conducătorului rus ar putea ajunge curând la cârma celor mai mari trei democrații ale planetei”, opinează Financial Times. „Ar fi fost o consolare să crezi că moartea lui Aleksei Navalnîi îl va transforma în sfârșit pe Vladimir Putin într-un paria pe scena internațională. Însă istoria recentă și actualele tendințe politice sugerează contrariul. Nimeni n-ar trebui să se aștepte ca Xi Jinping să-l repudieze pe Putin doar pentru simplul fapt că încă cineva a mai murit pe neașteptate în Rusia. Conducătorul Chinei împărtășește cu Putin ura față de activiștii pro-democrație”. Mai surprinzător este faptul că „Putin are în continuare relații amicale cu conducătorii unora dintre cele mai puternice democrații din lume”, mai notează Financial Times. “E cât se poate de posibil ca toate cele mai mari trei democrații ale lumii – India, SUA și Indonezia – să-și aleagă anul acesta drept conducători niște admiratori ai lui Putin. Prabowo Subianto din Indonezia, Narendra Modi din India și Donald Trump din SUA se remarcă toți prin faptul că evită să-l condamne pe Putin pe plan internațional – din motive care nu țin numai de realpolitik”.
“Problema demografică în UE devine tot mai mare”, titrează publicația grecească Kathimerini. „Până în 2050, populația aptă de muncă din Uniunea Europeană va scădea cu 20%, iar schimbările demografice vor afecta puternic piața forței de muncă, ceea ce va face ca realizarea unor reforme să fie imperioasă, iar migrația să joace un rol dominant în productivitatea economiilor statelor membre. În medie, cele mai mari patru economii ale UE – Germania, Franța, Italia și Spania – ar avea nevoie de fluxuri între 100.000 și 500.000 de migranți pe an pentru a putea menține populația activă la nivelurile actuale”, estimează Allianz Research. „Întrucât categoria de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani se va diminua în toate regiunile lumii (cu excepția Africii), guvernele europene vor trebui să-și intensifice eforturile pentru a atrage migranți calificați. În Germania, Franța, Italia și Spania, ratele de participare a străinilor la forța de muncă continuă să fie mai scăzute decât nivelurile înregistrate în Suedia sau Elveția”.
UE demarează misiunea navală „Aspides” în Marea Roşie sub comandament grecesc, pentru a restabili libera navigație în regiune în contextul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, scrie publicația elenă Kathimerini. „Uniunea Europeană răspunde nevoii de restabilire a securității maritime și a libertății de navigație pe un coridor maritim strategic. Operaţiunea va juca un rol crucial în protejarea intereselor comerciale și de securitate în beneficiul UE și al comunităţii internaționale extinse”, a subliniat șeful diplomației europene, Josep Borrell. La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „Europa va asigura navigația liberă în Marea Roșie în cooperare cu partenerii internaționali. Dincolo de gestionarea crizelor, este un pas către o prezență europeană mai puternică pe mare pentru a proteja interesele noastre europene”. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR RADIO ROMÂNIA)/fmatei/ctuluc
