Da, anul 2023 a adus o schimbare pe podiumul economiei mondiale: Japonia a cedat Germaniei titlul de a treia mare putere economică mondială anul trecut. Germania a devenit a treia putere economică mondială, detronând Japonia., dar, mai mult decât atât, analiștii economici preconizează că India le va devansa pe ambele în cursul acestui deceniu.
Context
Cândva prognozată pentru a deveni cea mai mare economie a lumii, Japonia a coborât în 2023 sub Germania, ajungând pe locul al patrulea, potrivit datelor oficiale publicate joi 15 februarie, citate de Le Monde. Japonia a fost prezentată istoric drept „un miracol economic”, renăscând din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial pentru a deveni a doua cea mai mare economie, după Statele Unite. În ultimii 30 de ani, economia niponă a crescut însă moderat, rămânând în starea de blocaj după criza financiară locală de la începutul anilor 1990.
Japonia a pierdut în 2023 titlul de a treia mare putere economică mondială, care a revenit Germaniei, în principal ca urmare a deprecierii yenului, arată o estimare preliminară a Produsului Intern Brut al Japoniei publicată joi 15 februarie, informează, la rândul său, AFP. Schimbarea pozițiilor este reflectată în primul rând de scăderea puternică a yenului față de dolar, care s-a prăbușit cu aproape o cincime în 2022 și 2023 față de moneda americană, inclusiv cu aproximativ 7% anul trecut, scrie Le Monde. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că Banca Japoniei a menținut ratele negative ale dobânzii, spre deosebire de alte bănci centrale importante, care au crescut costurile de împrumut pentru a combate inflația în creștere. Scăderea valorii yenului s-a apropiat de pragul de 160 de unităţi per euro. El s-a menţinut până acum, timp de 33 ani, la un minim rezonabil în raport cu dolarul. Dar evoluţia din ultimul timp a monedei nipone a dus la intervenţii valutare pentru a susţine yenul. În contrast, euro şi dolarul au rămas mai ferme. Asta s-a întâmplat deoarece Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană au avut cu totul alte politici, au majorat ratele dobânzilor pentru a controla inflaţia. În timp ce Banca Japoniei a păstrat ratele scăzute pentru a stimula creşterea economică.
La fel ca Japonia în anii 1960-1980, în cea mai mare parte a acestui secol Germania a progresat, dominând piețele globale cu produse de ultimă generație, cum ar fi mașini de lux și mașini industriale. Exportul a fost și rămâne încă motorul economiei germane. Numai că și economia germană s-a contractat şi ea în ultimul trimestru al anului 2023, cu 0,3%. Pe de altă parte, populația Germaniei a crescut în ultimii ani, ajungând la aproape 85 de milioane, deoarece imigrația a contribuit la compensarea ratei scăzute a natalității.
Ambele economii se bazează în mare măsură pe exporturi. Producătorii germani au fost loviți în special de creșterea prețurilor la energie și de invazia Rusiei în Ucraina. Cea mai mare economie a Europei a fost, de asemenea, afectată de creșterea ratelor dobânzilor în Zona Euro de către Banca Centrală Europeană, de incertitudini privind bugetul său și de lipsa cronică de forță de muncă calificată.
Veificare
PIB-ul nominal al Japoniei în 2023 s-a ridicat la aproximativ 4.200 de miliarde de dolari, faţă de aproximativ 4.500 de miliarde de dolari în Germania, în cazul căreia PIB-ul nominal a fost stimulat de inflaţie, care a rămas puternică anul trecut. Însă, în termeni reali, PIB-ul Japoniei a înregistrat o creştere accelerată anul trecut, cu un avans de 1,9%, după o creştere de 1% în 2022, în timp ce economia germană s-a contractat cu 0,3%, potrivit cifrelor oficiale publicate luna trecută.
O mare putere exportatoare, Germania suferă de pe urma unei cereri externe slabe, a costurilor din ce în ce mai crescute cu energia pentru sectoarele manufacturiere şi a dobânzilor ridicate de Banca Centrală Europeană pentru a combate inflaţia. Noua poziţie a Germaniei de a treia mare putere economică mondială este însă percepută ca o iluzie la Berlin. Asta cu atât mai mult cu cât India ar putea depăşi atât Japonia, cât şi Germania în câţiva ani, tot în funcţie de PIB-ul nominal calculat în dolari. Economia Indiei ar putea ajunge la nivelul Japoniei şi Germaniei începând cu anul 2025, dar estimările analiştilor arată că PIB-ul pe cap de locuitor va fi în continuare mult mai mic în India decât în Germania sau Japonia.
Economia Indiei, cu o populație tânără în plină expansiune, ar urma să depășească Japonia în 2026, apoi Germania în 2027, potrivit Fondului Monetar Internațional, transmite Le Monde. India este gata să depășească ambele țări mai devreme sau mai târziu. Cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori cu vârsta sub 35 de ani și cu rate de creștere mai mari, ar urma să devanseze ambele economii și să devină a treia cea mai mare din lume, după Statele Unite și China, probabil destul de curând.
https://asia.nikkei.com/Opinion/This-time-India-s-rapid-economic-growth-has-legs
Atât economia germană, cât și cea japoneză se confruntă cu probleme majore similare, legate de deficitul de forță de muncă, scăderea natalității și îmbătrânirea populației, însă Japonia are acum cele mai mari probleme dintre cele două țări. În timp ce economia niponă a crescut cu 1,9% în ansamblu, anul trecut, aceasta s-a contractat în ultimele două trimestre consecutive. Guvernul de la Tōkyō a informat că economia s-a contractat cu o rată anuală de 0,4% în perioada octombrie-decembrie 2023, după ce se contractase deja, tot anul trecut, cu 2,9% în iulie-septembrie. Două trimestre consecutive de contracție sunt considerate un indicator al unei economii într-o „recesiune tehnică”. Atât Japonia, cu o populație de aproximativ 125 de milioane de locuitori, cât și Germania, cu o populație mult mai mică, de aproximativ 83 de milioane de locuitori, sunt cunoscute în întreaga lume ca exportatori de produse finite de înaltă calitate, cel mai evident exemplu comun fiind sectorul auto. Japonia, puternic dependentă de exporturi, în special de mașini, ale căror vânzări au fost ajutate de yenul slab, suferă mai mult decât Germania în ceea ce privește deficitul de forță de muncă, deoarece populația sa scade și ratele de natalitate rămân scăzute an de an. Datele publicate joi 15 februarie de principalul cotidian japonez Nikkei subliniază că economia Japoniei a scăzut foarte mult, cu 0,1%, în ultimul trimestru din 2023. De asemenea, creșterea pentru al treilea trimestru a fost revizuită în scădere la 0,8% negativ.
Confruntată cu acest tablou dezamăgitor, „Banca Japoniei va deveni probabil și mai prudentă” în privința politicilor monetare, mai exact legat de începerea înăspririi monetare așteptate în acest an, care se anunța deja graduală, a reacționat într-o notă Min Joo Kang, economist la banca olandeză ING. O primă majorare a dobânzii de către BoJ – un eveniment care nu a mai avut loc din 2007 – ar putea să nu mai aibă loc în martie-aprilie, ci mai degrabă în iunie sau chiar în trimestrul al treilea, dacă creșterea economică se va accelera, așa cum se așteaptă la începutul anului, a adăugat el.
În Japonia presa locală a comentat din plin pierderea titlului de a treia mare putere economică mondială, reamintind că, dincolo de impactul excepţional al deprecierii yenului, există şi alţi factori fundamentali negativi, precum declinul demografic accelerat din arhipelag sau productivitatea scăzută. „După ce a cedat Chinei titlul de a doua mare economie, după SUA, în 2010, în prezent Japonia a cedat şi poziţia a treia”, a subliniat Nikkei, cel mai important cotidian financiar japonez, într-un editorial publicat sâmbătă 10 februarie şi preluat de Euractiv.ro. „Japonia nu a făcut progrese în a-şi îmbunătăţi potenţialul de creştere. Această situaţie trebuie să fie un semnal de alarmă pentru a accelera reformele economice, care au fost neglijate”, a adăugat Nikkei.
https://www.euractiv.ro/extern/japonia-isi-pierde-locul-de-a-treia-economie-a-lumii-65765
https://asia.nikkei.com/Economy/Japan-GDP-unexpectedly-shrinks-loses-spot-as-3rd-largest-economy
La fel ca şi Germania, Japonia este o mare putere industrială şi exportatoare, însă acest statut este în pierdere de viteză de mai mult timp şi în prezent consumul intern este afectat de inflaţie şi deprecierea yenului. Moneda japoneză a pierdut anul trecut 7% din valoare în raport cu dolarul. Iar acest fenomen se datorează în principal decalajului între înăsprirea politicilor monetare în SUA şi Europa, începând din 2022, şi decizia Băncii Japoniei de a menţine o politică monetară ultrarelaxată. China ocupă în prezent locul doi pe glob din punct de vedere economic, după Statele Unite, mulţi analişti fiind de părere că va obţine locul întâi în următoarele decenii. Economia Chinei este astăzi de 50 de ori mai mare decât era în 1980, scrie BBC. China este indiscutabil „fabrica întregii planete”, producând o gamă aproape infinită de produse sau materiale pe care le folosim în viaţa de zi cu zi. Să dăm numai un exemplu, produce 70% din toate aparatele de condiţionat din lume şi 58% din totalul de încălţăminte.
China este în acelaşi timp şi cel mai mare consumator de energie din lume, fapt deloc surprinzător, având în vedere populaţia de peste 1,4 miliarde de locuitori, ţara fiind unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol, oţel şi cupru. În timpul ultimei crize financiare, China a devenit principalul investitor al lumii, într-o perioadă în care majoritatea marilor puteri era mult prea slăbită din punct de vedere economic. China susţine că ocupă locul doi din punct de vedere economic pe plan global, dar şi că este pe prima poziţie a podiumului asiatic. Lucru contrazis de analiştii economici în 2023, când India a avut creşteri economice considerabile pe mai multe paliere, devenind în opinia lor cea mai puternică putere economică asiatică şi într-o reală ascensiune mondială. Această tendinţă de stagnare economică pentru China este văzută de specialişti ca efect al măsurilor din perioada pandemiei „Economia Chinei nu este pe cale să explodeze, dar nici nu se întoarce în deceniul de aur al anilor 2010, când a crescut la un nivel de două cifre”, a apreciat, într-o discuție cu Steve Tsang, director al Institutului Chinez de la Școala de Studii Orientale și Africane din Londra, la DW.
Pe de altă parte, tensiunile comerciale dintre Beijing și Washington, din perioada când la Casa Albă se afla Donald Trump, au persistat și de la preluarea Administrației de către președintele Joe Biden. Tarifele și taxele „ochi pentru ochi” au dus la sancțiuni americane aplicate mai multor companii și oficiali chinezi, ceea ce pare să se fi resimţit semnificativ în economia chineză, chiar dacă oficialii chinezi nu au recunoscut niciodată acest lucru. Tsang a mai adăugat că, deși oficialii chinezi doresc în mod clar ca economia chineză să devină mai dinamică, puternică și inovatoare, „politicile sale produc adesea efectul opus”. Cu toate acestea, FMI prezice că, pentru următorii cinci ani, China va continua să rămână cel mai mare motor al creșterii economice globale, contribuind cu aproximativ 22,6% la nivel global, comparativ cu doar 11,3% cât este aportul Statelor Unite. Chiar dacă asistăm la o încetinire a cererii occidentale, cu un impact negativ evident asupra exporturilor chineze, economia internă are mult spațiul de creștere, în special ca urmare a cererii rămase în urmă din cei trei ani pandemici de izolare.
Concluzie
Germania, una dintre cele mai dezvoltate economii, a ajuns a treia din lume ca mărime, după Statele Unite și Japonia, a cincea din lume în ceea ce privește puterea de cumpărare și prima din Uniunea Europeană. Germania a sărit de pe locul patru pe locul trei în topul economiilor mondiale, depășind Japonia, care potrivit datelor oficiale a intrat în recesiune.
Dar la fel de adevărat este că o nouă forță economică apare la nivel mondial. India a depășit chiar și China, devenind nu numai cea mai populată națiune din lume, dar are acum și economia cu cea mai rapidă creștere, determinată de un boom de consum și de o forță de muncă tânără. Produsul Intern Brut (PIB) al Indiei a înregistrat o creștere de două cifre, de 13,5%, în primul trimestru al anului, într-un moment în care marile economii globale au început să aibă reale probleme în ultimii ani. PIB-ul Indiei nu numai că a depășit nivelurile pre-Covid, dar este acum cu 3,83% mai mare decât nivelurile din pre-pandemie. Rezultatul politicii economice prudente a guvernului a făcut ca India să fie economia cu cea mai rapidă creștere din lume, cu un impact minim al inflației în comparație cu alte economii majore, explică experții financiari. De asemenea, estimările JPMorgan sugerează că India a atras în 2023 intrări de acțiuni străine de 15,5 miliarde de dolari în primele opt luni ale acestui an, ceea ce va ajuta semnificativ ca economia indiană să îşi continue rapid creşterea.
