Vineri, 1 martie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea Elenei Cernei, interpretă de operă, prima mezzosoprană română afirmată pe scenele celor mai mari scene lirice din lume, precum Teatro alla Scala din Milano, New York Metropolitan Opera House, Opera de Paris, Wiener Staatsoper ori Berliner Deutsche Staatsoper, unde a colaborat cu cei mai mari artişti, dirijori şi regizori ai vremurilor sale.
Elena Cernei s-a născut la 1 martie 1924, la Bairamcea, lângă Cetatea Albă, în Ucraina.
Este absolventă a Academiei Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu diplomă în muzică vocală, muzicologie, talentul său fiind şlefuit de profesori precum Constantin Storiescu (canto), Marcela Ionescu (pian şi orchestraţie) sau Jean Ranzescu (regie şi arta actorului).
Elena Cernei devenise, încă din perioada studenţiei, solistă a Filarmonicii ”George Enescu”, unde va apărea în peste 350 de concerte vocal-simfonice, ca mezzosoprană, semnate de compozitori celebri precum Verdi, Mozart, Beethoven, Bach, De Falla, Prokofiev, Ceaikovski, Mahler, Brahms, Shubert, Schuman.
A făcut parte din primul Cvartet de Soliști ai Filarmonicii George Enescu din București instituit în anul 1951 și din care au mai făcut parte soprana Emilia Petrescu, tenorul Aurel Alexandrescu și bas-baritonul Alexandru Voinescu.
În anul 1952, a fost angajată ca solistă la Opera Română din Bucureşti, unde a activat continuu până în 1974 cu reveniri periodice până în anul 1985.
În anul 1957, a debutat ca prim-solistă pe scena Operei Române, în ”Carmen” de Georges Bizet, apoi a înregistrat succese remarcabile cu roluri ca Amneris din ”Aida”, Azucena din ”Trubadurul” de Verdi, Kneaghina din ”Rusalka” de Antonín Dvorák, Marina din ”Boris Godunov” de Modest Mussorgski, Jacasta din ”Oedipe” de George Enescu sau Dalila din ”Samson şi Dalila” de Camille Saint-Saëns.
În 1963, debutează pe scenele internaţionale, cu prilejul deschiderii Săptămânii Muzicale Internaţionale, pe scena Operei Naţionale din Paris, cu rolul Amneris din ”Aida”.
De aici mai departe, cariera sa cunoaşte un avânt deosdebit, concertele, recitalurile, înregistrările, apariţiile televizate aducându-i recunoaşterea internaţională.
Va realiza turnee în Polonia, Ungaria, fosta URSS, fosta Cehoslovacie, Franţa, Germania, SUA, Mexic, unde a înregistrat triumf după triumf.
În 1966, s-a aflat printre artiştii invitaţi să cânte în ultimele spectacole festive ale vechiului sediu de la New York Metropolitan Opera, în cadrul programului intitulat „The Last Month at the Old Met”, dar s-a numărat şi printre artiştii care au inaugurat noul sediu New York Metropolitan Opera de la Lincoln Center, în acelaşi an.
A evoluat pe marile scene lirice ale lumii – Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House Covent Garden din Londra, Bolshoi Opera din Moscova, Wiener Staatsoper din Viena, unde a interpretat arii celebre din ”Aida”, ”Don Carlos”, ”Trubadurul” de Verdi, ”Semiramide” de G. Rossini, ”Cavaleria Rusticană” de P. Mascagni, ”Orfeu şi Euridice” de C.W. Gluck, ”Oedip” de George Enescu.
A evoluat alături de mari nume ale scenei lirice internaţionale precum: Renata Tebaldi, Birgit Nilsson, Pret Leontyne, Franco Corelli, Richard Tucker, Giuseppe di Stefano, Jon Vickers, Carlo Bergonzi, Nicolai Gedda, Gabriella Tucci, Galina Vishnevskaya, Placido Domingo, Virginia Zeani, Giangiacomo Guelfi, Piero Cappuccilli, Robert Merrill, Dimiter Uzunov.
Cariera sa a fost marcată de abordarea tuturor stilurilor lirice şi de capacitate vocal-simfonică, situate în intervalul dintre mezzosoprană şi contralto.
Elena Cernei a fost prima artistă lirică din istoria universală în triplă ipostază de libretist, regizor şi interpret al rolului titular într-o premieră absolută, premiera operei „Doamna Chiajna” de Nicolae Buicliu, care a avut loc la Opera Română din Bucureşti, la 16 octombrie 1973.
Cariera sa excepţională a fost recompensată cu numeroase premii şi distincţii, precum titlul de Artist Emerit (1962), Premiul Academiei Franceze (1964), Premiul Academiei Naţionale Japoneze din Tokyo (1964), Medalia de Aur ”Giuseppe di Stefano”, primit de la Academia de Arte Frumoase din Mexico City (1966), titlul de Membru Activ al Academiei de Ştiinţe din New York (1985), Placheta de Aur la Festivalul Internaţional ”Vincenzzo Bellini”, Sicilia, Italia (1987, 1988), Premiul Internaţional şi Placheta de Aur ”Tito Gobi” (1989), Premiul Internaţional şi Placheta de Aur ”Tito Schipa” (1990), Premiul Internaţional şi Placheta de Aur ”Maria Caniglia” (1991).
A fost numită membru de onoare al Academiei Europene Culturale şi Ştiinţifice de la Roma (1995) şi a fost distinsă cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Muzică de la Bucureşti (1999).
Marea noastră artistă a publicat şi două volume, ”L’enigma della voce umana” (1987) şi ”Et fiat lux” (1999).
S-a stabilit la Roma împreună cu soțul, medicul și muzicologul Stephan Poen, iar în ultimii ei ani a predat canto și a făcut parte din juriile mai multor concursuri de canto din Italia și România.
Elena Cernei a murit la 27 noiembrie 2000.
În anul 2005, în memoria sa, TVR Media a imprimat pe un DVD – primul disc video de artă lirică de la noi – documentarul despre viaţa şi cariera celei pe care marele tenor Giuseppe di Stefano o numea ”piu grande Carmen della mia carriera”.
La 27 ianuarie 2022, Opera Naţională Bucureşti a prezentat, in memoriam Elena Cernei, spectacolul cu opera „Samson et Dalila” de Saint-Saens, în regia lui Giandomenico Vaccari.
