Sunt 47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 în care 1578 de oameni și-au pierdut viața, 11.321 au fost răniți iar sute de clădiri au fost avariate ori distruse. Reconsolidarea clădirilor care prezintă risc seismic bate pasul pe loc, până acum au fost consolidate din bani publici doar 25 de clădiri în Capitală.
Până în acest moment, în București au fost expertizate cel mult 400 de cladiri care au fost încadrate in clasa I de risc seismic însă numărul real al clădirilor care s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur puternic este mult mai mare, spune la RFI Dr. Dragoș Toma Danilă, cercetător știitific la Institutul National pentru Fizica Pământului: „Dacă e să ne luăm după lista a AMCCRS, Deci lista oficială primăriri, clădiri expertizate individual, cred ca un număr de 350, maximum 400 sunt încadrate în prezent în clasa I de risc seismic, dar în mod sigur ele sunt mult mai multe, ceea ce de altfel vom tot vedea în anii care vin, mai ales dacă începe ceva nou introdus legislativ, și ca urmare a cutremurelor mai recente din Turcia, mă refer la evaluarea vizuală rapidă, care bine, nu oferă bulina roșie, dar este un pas intermediar pentru a afla cât de mare este problema care deja este mare.”
Reporter: Cum ați caracteriza ritmul în care sunt consolidate clădirile cu probleme? Până acum au fost consolidate din bani publici doar 25 de imobile, iar în acest moment sunt 3 blocuri în procedură de consolidare și încă un șantier ar urma să înceapă în curând. Primarul Nicușor Dan a declarat luni că nu stăm chiar bine la acest capitol și că abia anul viitor ar urma să fie încheiată această evaluare preliminară a clădirilor și, în funcție de asta ar urma să fie alocați banii pentru expertize și apoi pentru consolidare…
Dragoș Toma Danilă: În mod sigur este o dimensiune foarte mare a riscului și o necesitate de cât mai multe exemple pozitive și de clădiri consolidate. Astăzi, chiar dacă efortul este unul foarte complicat, mai ales când vorbim de clădiri vechi, clădiri monument istoric, intervenții care de multe ori pot fi discutabile, dar e nevoie cât mai multe clădiri consolidate și în mod sigur cutremurul nu ne așteaptă și în o sută de ani se va produce la un moment dat și tot ne va prinde nepregătiți.
Reporter: Credeți că fac autoritățile de la noi destule acțiuni pentru a-i informa pe oameni referitor la riscurile în caz de cutremur? Campanii de genul aceleia cu desenele animate cu nu tremur la cutremur sunt suficiente ?
Dragoș Toma Danilă: Cred că cel puțin mesajul și transmiterea informațiilor vizavi de cutremur este, din punctul meu de vedere, tot mai vizibilă și atât informal, prin acele campanii menționate, cât și mai puțin formal, și aici mă refer inclusiv la ceea ce am demarat eu în cadrul Institutului pentru Fizica Pământului: Turul ghidat, Bucureștiul și cutremurele. Cred că mesajul, cum necum, ajunge la oameni. Văd că mulți declară că știu despre problema seismică și le este teamă de cutremur. Cum trecem la ceva concret, la mobilizarea lor în a se pregăti, că e vorba de clădiri consolidate, că e vorba de măsuri concrete de pregătire familiară, că este vorba și de asumarea responsabilității și nu doar pasarea responsabilității către stat. Aici avem mult de lucru.
Reporter: Ce reacții au avut cei care au participat la aceste tururi ghidate pe care le-ați organizat ?
Dragoș Toma Danilă: Mulți apreciază foarte mult inițiativa și de aceea, în mod riguros, o continuăm și o să marcăm în fiecare an două momente foarte importante pentru istoria seismică a României. Mă refer la momentul 4 martie, dar și 10 noiembrie, în amintirea cutremurului puternic din 1940. Iar reacțiile, sunt foarte pozitive, mai ales că de obicei la start avem cam 70-80 de persoane. Limita maximă în stradă ar fi 100 de persoane și la final, după trei ore de stat în frig, doar afară avem cam același număr de participanți. Înseamnă că facem treabă bună, înseamnă că este interes, dar așteptăm și ce ține de fiecare, pregătire.
Reporter: Din ianuarie 2024, închirierea apartamentelor care sunt în clădiri cu bulină roșie a fost interzisă. Credeți că îi va motiva pe proprietari să facă ceva pentru a grăbi ritmul în care sunt consolidate clădirile?
Dragoș Toma Danilă: Dacă nu ai exemple clare de clădiri consolidate și pui astfel de restricții și știi cu atât mai mult că procesul este îndelungat, greoi și nu ai garanția că o să dea și rezultate, atunci clar interesul pentru a avea clădiri expertizate și cu bulină o să scadă considerabil.
Reporter: Sunt blocurile construite după 1977 mai sigure în cazul unui cutremur?
Dragoș Toma Danilă: Ar trebui în mod cert să fie mai sigure. Asta, dacă în primul rând au fost respectate legile care au devenit tot mai stricte pe partea de proiectare seismică și nu au fost făcute modificări aiurea. Ceea ce știm totuși că se întâmplă în mod normal, cel puțin ca litera legii după 1977 și în baza unei accelerograme reale obținute la acel cutremur, inginerii au schimbat cumva radical modul în care se proiectează în România vizavi de cutremurele vrâncene și specificul lor, ele fiind cutremure foarte adânci și având perioade diferite față de cele crustale. Deci la asta am putea adăuga și faptul că totuși, o clădire care nu a experimentat un cutremur major ca cel din 197777 sau chiar și cel din 1940 automat o să fie mai sigură vizavi de durabilitatea materialelor de construcție și degradarea lor în timp.
Reporter: Peste jumătate dintre români declară că sunt îngrijorați că un cutremur sau. Un incendiu le ar putea afecta locuința, însă, cu toate acestea, doar una din cinci locuințe are asigurare, arată datele unui studiu IRES făcut la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare. De ce credeți că nu sunt preocupați românii de acest aspect al asigurării locuinței?
Dragoș Toma Danilă: Este o întrebare care stârnește de multe ori polemici foarte aprinse. Pe de o parte asigurarea e obligatorie, dar atâția nu o respectăm și nu vedem nici măcar consecințele nerespectării ei. Este clar o neîncredere din partea populației. Te-ai fi așteptat ca un exemplu, ca și după cutremurele de anul trecut din Gorj, numărul asigurărilor, cel puțin în zona respectivă, să crească. Ei bine, nu s a întâmplat nici măcar asta și nici schimbările recent introduse vizavi de necesitatea acestei polițe. Înainte de a întocmi o poliță mai complexă, mai acoperitoare, cea facultativă, văd că încă nu a dat rezultate. Fiecare are o părere și o poziție în treaba asta, dar în mod sigur cuvântul obligatoriu ar cam trebui să dispară de acum sunt lucrurile deocamdată.
Articol de Dan Andreșescu
RADIO FRANCE INTERNATIONALE – 4 martie
