”Uniunea Europeană alocă 85 de milioane de euro Bulgariei și României pentru consolidarea gestionării frontierelor”, titrează publicația bulgară Novinite. Măsura vine ca o recunoaștere a implementării cu succes de către cele două țări a proiectelor orientate spre accelerarea procedurilor de azil și de facilitare a returnării migranților care nu au un motiv valabil pentru a rămâne în UE, mai scrie Novinite. Comisia Europeană a lansat împreună cu Bulgaria și cu România două cadre de Cooperare pentru gestionarea frontierelor și migrației, notează și BTA, detaliind că cele două cadre țin cont de faptul că actuala convenție cu privire la Schengen va fi pe deplin aplicabilă în Bulgaria și în România, începând cu data de 31 martie 2024, când controlul la frontierele interne și maritime va fi suspendat pentru cele două țări.
Pe de altă parte, Comisia Europeană va prezenta marți ”o strategie ambițioasă pentru industria de apărare”, transmite Le Monde, detaliind că Bruxelles-ul propune o cofinanțare a achizițiilor comune de armament de către statele membre și modernizarea fabricilor din sector, după treizeci de ani de investiții reduse. De la invazia rusă în Ucraina, europenii și-au reluat investițiile, majorându-și bugetul cu 6% numai în 2022. Însă, cum majoritatea achizițiilor se fac din afara continentului, programul își propune totodată să ofere companiilor europene mijloacele de a concura cu companiile americane, mai scrie cotidianul francez.
Pe frontul ucrainean, președintele Zelenski se luptă să recruteze mai mulți militari, în timp ce Rusia avansează, constată Washington Post. Pe de altă parte, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, susține că obiectivele militare ale Rusiei sunt de mare anvergură, iar Moscova nu se va opri până când conducerea ucraineană nu va capitula. Într-o ”prezentare belicoasă”, cum o cataloghează Reuters, Medvedev a susținut, luni că ”Ucraina este Rusia” și acest ”teritoriu istoric trebuie să se întoarcă acasă”. Mai mult, potrivit publicației ruse Gazeta, Medvedev a prezentat o hartă a împărțirii Ucrainei de către Rusia și alte trei țări. Astfel, regiunea Viniţa ar putea deveni parte a României, Ujgorod – a Ungariei, Polonia va primi Lviv, Ivano-Frankivsk şi Jitomir, iar restul regiunilor se vor alătura Rusiei. Ironizat în Newsweek că ar promova ”un imperalism de circ”, Μedvedev a generat ”discuții aprinse” și printre reprezentanții Dumei de Stat, după cum constată aceeași publicație rusă Gazeta. Astfel, invocând moștenirea Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice, Viktor Soboliov, membru al Comitetului Dumei de Stat pentru Apărare, și-a exprimat opoziția față de declarațiile lui Medvedev și a susținut că Rusia nu ar trebui să cedeze teritorii nimănui. În plus, el a catalogat Polonia și România drept ”țări neprietenoase”. Tot luni, Medvedev a propus și expulzarea ambasadorilor UE din Rusia pentru refuzul de a se întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. ”Nivelul relațiilor diplomatice cu țările Uniunii Europene ar trebui să fie redus”, a mai susținut Dmitri Medvedev într-o postare pe contul său în limba engleză de pe Platforma X. Potrivit agenției Tass, el și-a încheiat postarea în latină, decretând că ”Europa mortua est” (Europa este moartă). Delirul continuă și la televiziunea de stat a Rusiei, care, după cum constată La Stampa, este ”acel loc incredibil în care de douăzeci de ani se celebrează şi se serveşte Rusiei cea mai proastă propagandă de război a lui Putin, şi unde cetăţenii pot primi instrucțiuni direct ”de la prietenii în uniformă”, adică serviciile secrete rusești”. ”Ultima nebunie a Moscovei”, consideră cotidianul italian, a fost momentul în care propagandistul lui Putin a indicat în timpul unei emisiunii TV care sunt ”cele 4 poduri germane pe care le vom distruge ca răzbunare pentru distrugerea podului din Crimeea”. ”E clar că ne aflăm un faţa unor tipare propagandistice care indică însă că regimul e scăpat de sub control din toate punctele de vedere”, conchide La Stampa.
În Statele Unite, marți ar trebui să fie cea mai importantă zi a campaniei pentru scrutinul prezidențial cu alegeri primare în cincisprezece state pentru desemnarea candidaților la Casa Alba. Însă, după cum constată The Guardian, ”Super Tuesday pare a fi mai puțin super anul acesta”. Cum prezidențiabilii sunt aproape siguri, ziua este lipsită de suspans, însă alegerea ar putea fi ”cea mai proastă din istoria modernă”, consideră cotidianul britanic. Înainte de ziua de Super Marți, Nikki Haley, singura concurentă a lui Donald Turmp la primarele republicane, a reușit să obţina prima ei victorie în statul Washington, dar sunt puține șanse ca acest lucru să oprească avântul fostului președinte american pentru a fi din nou candidat la Casa Albă, consideră Le Monde. În plus, după cum remarcă Le Figaro, Donald Trump a marcat luni un punct crucial în fața Curții Supreme care a decis că Trump nu poate fi eliminat de pe listele unor state din cauza acuzațiilor de participare la o insurecție. În ceea ce-l privește pe actualul președinte, Joe Biden, majoritatea celor care l-au votat la alegerile din 2020 se tem că este prea bătrân pentru a mai conduce țara în următorii patru ani, constată New York Times, observând că, pe de altă parte, fanii înfocați ai lui Biden consideră că restul Americii și-a pierdut mințile. De cealaltă parte, susținătorii lui Donald Trump au creat și distribuit imagini false generate de inteligență artificială cu alegători de culoare susținându-l pe candidatul republican, după cum a descoperit o investigație BBC. Nu există dovezi care să lege direct aceste imagini de campania lui Trump, însă fostul președinte îi curtează în mod deschis pe alegătorii afro-americani, care au fost cheia victoriei lui Joe Biden în alegerile din 2020, mai notează BBC.
Carolina Ciulu
