„Prea mulți ruși, prea puțină muniție” – rezumă The New York Times situația din orașul ucrainean Avdiivka, unde trupele Kievului au fost nevoite să efectueze „o retragere strategică” în fața militarilor ruși. Situația însă este valabilă și în alte puncte fierbinți ale frontului, opinează publicația americană. „Capturarea Avdiivka a fost cel mai important câștig al rușilor în nouă luni și o lovitură pentru forțele ucrainene care se luptă cu deficitul de muniții și oameni. Cu suficientă artilerie, trupele ucrainene ar fi putut menține controlul orașului, lovind proviziile și logistica rusești în spatele liniilor și împiedicând trimiterea întăririlor”. În aceeași direcție, Reuters comentează că „nevoia cea mai presantă pentru Ucraina, la doi ani după invazia rusească la scară largă, este muniția de artilerie, care se epuizează rapid în timp ce părțile recurg la tiruri puternice de tun pentru a-și menține poziții în mare măsură statice, înghețate de-a lungul liniei frontului de 1.000 de km. Uniunea Europeană, care împreună cu alți aliați occidentali dorește să țină sub control avansul Rusiei și să respingă un rival din ce în ce mai asertiv, a lansat în martie 2023 o inițiativă privind livrarea către Ucraina a unui milion de obuze de artilerie în termen de 12 luni. Un an mai târziu, Uniunea a livrat puțin mai mult de jumătate din acest număr, din cauza capacității de producție insuficiente și a lipsei de comenzi pe termen lung”.
Conflictul dintre Israel și Hamas se menține în atenția presei internaționale, The Telegraph menționând că „ONU s-a trezit în sfârșit și admite că Hamas a comis crime. După o dezgustătoare perioadă de tăcere a ONU în privința violențelor la care au fost supuse femeile din Israel de către teroriștii Hamas în cursul pogromului din 7 octombrie, organizația a admis în sfârșit că există ‘motive rezonabile de a crede că o violență sexuală asociată conflictului, inclusiv viol și viol în grup a avut loc'”. Raportul a constatat de asemenea că este posibil ca ostaticii israelieni sechestrați în Fâșia Gaza să fie supuși în continuare violenței sexuale. „Organizațiile internaționale care pretind că apără drepturile femeilor sau care organizează campanii contra violenței sexuale în contextul conflictelor au dovedit o stranie reticență de a condamna atrocitățile comise de Hamas”. „ONU descoperă violul în război”, titrează publicația braziliană Folha Online. „La aproximativ cinci luni de la masacrul comis de Hamas pe 7 octombrie, ONU a publicat un raport în care afirmă că a găsit indicii de violență sexuală în Israel. Aceasta a mai arătat că ostaticii luați în Gaza au fost violați, torturați sexual și că există motive să credem că abuzurile continuă. Potrivit raportului, victimele au fost găsite dezbrăcate, legate, împușcate în diferite părți ale corpului și indică un tipar de violență, tortură și abuz”.
Liderii celui mai mare partid european, Partidul Popularilor Europeni, se reunesc zilele acestea la București, pe agendă aflându-se o posibilă nominalizarea a Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene și prezentarea programului electoral pentru alegerile din iunie. După cum notează Europa Liberă, „Ursula von der Leyen are șanse mari să rămână la cârma Uniunii Europene, fiind mai bine cotată în sondajele de opinie decât Nicolas Schmit, candidatul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), al doilea cel mai mare partid la nivel european. PPE este cel mai important partid din Parlamentul European, dar și socialiștii (PES) și cei de la grupul Renew au o prezență numeroasă în legislativul comunitar. Însă, alegerile europarlamentare din iunie riscă să aducă la Bruxelles o prezență mai mare a partidelor extremiste și populiste”.
Fostul guvernator al Carolinei de Sud și contracandidat al lui Donald Trump pentru alegerile interne din Partidul Republican, Nikki Haley a anunțat că se retrage din cursă. După cum notează CNN, „decizia îi va asigura fostului președinte Donald Trump nominalizarea republicană și o nouă confruntare cu actualul președinte democrat, Joe Biden. Nikki Haley nu și-a anunțat susținerea directă față de Donald Trump dar l-a încurajat pe acesta să facă eforturi pentru a câștiga sprijinul votanților republicani și independenți care au susținut-o pe ea”. Potrivit postului canadian CBC, Nikki Haley „și-a suspendat campania prezidențială după înfrângerea suferită la nivel național în ‘Super Marțea’ electorală, lăsându-l pe Donald Trump drept singur candidat important pentru nominalizarea Republicană la alegerile prezidențiale din acest an. Înfrângerea lui Haley marchează o lovitură dureroasă pentru alegătorii, sponsorii și membrii Partidului Republican care i s-au opus lui Trump și brandului său de politică ‘Make America Great Again'”. Nikki Haley a dovedit un lucru important despre Partidul Republican, scrie The Washington Post. „Haley a arătat că undeva între 15 și 40% din Partidul Republican (GOP) nu-l vrea pe Donald Trump drept candidatul partidului pentru un al treilea ciclu electoral consecutiv. Trump va fi candidatul la președinție, dar Haley a dovedit că GOP nu este tocmai o ‘sectă’ a lui Trump, așa cum se tem opozanții acestuia. E improbabil ca ea să-i poată altera abordarea ori atitudinea lui Trump însă campania ei a demonstrat că încă mai există o tulpină de republicanism non-Trump”.
„De ce colaborează Rusia cu China pentru a instala un reactor nuclear pe Lună?” se întreabă Il Corriere Della Sera. „Un reactor nuclear pe Lună, instalat de roboți ruși și chinezi. Noua frontieră a ”colaborării fără limite” pe care Vladimir Putin și Xi Jinping au promis-o are ca obiectiv un plan care nu are nimic științifico-fantastic. În misiunile spațiale există precedente în utilizarea energiei nucleare: potrivit NASA, americanii au folosit plutoniul-238 ca sursă de energie pentru a alimenta computere și alte echipamente științifice în câteva zeci de călătorii, în timp ce rușii au folosit mai mult material radioactiv pentru a opera faruri în locuri îndepărtate de pe pământ. Aducerea unui reactor nuclear pe Lună, instalarea acestuia de către roboți, şi pornirea lui sugerează și o posibilă utilizare militară. Experiență rusă, noua pricepere chineză cuplată cu puterea sa economică ar putea crea o nouă axă lunară, în competiție cu Statele Unite, care prin programul său Artemis vor să stabilească o bază lunară cu astronauți”.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
