Presa internațională surprinde noi tensiuni diplomatice între Ucraina și Vatican. „Kievul îi răspunde Suveranului Pontif: nu vom ridica niciodată steagul alb”, titrează La Stampa, care reia declarația ministrului ucrainean de externe: ”Steagul nostru este albastru și galben. Nu vom ridica alte steaguri”. ”Cel mai puternic este cel care ia partea binelui în lupta dintre bine și rău și nu cel care încearcă să egaleze cele două parţi, numindu-le negocieri”, a adăugat cu reproș reprezentantul Kievului. Corriere della Sera explică post-factum că expresia folosită de Papa Francisc ”steag alb” nu se referă la capitulare, ci vorbește despre negociere, care ”nu este niciodată o capitulare”, ci dimpotrivă, ”este un cuvânt curajos”. Opinia Suveranului Pontif despre orice conflict este mereu aceeaşi: o ”nebunie” care îi îmbogățește pe producătorii de arme și care îi afundă pe oamenii săraci în moarte și durere. Iar soluţia cea mai proastă este cea de a continua lupta armată, explică publicația italiană, care reamintește că Vaticanul a încercat anul trecut o ”misiune de pace”, trimițându-l pe cardinalul Matteo Zuppi la Kiev, Moscova, Washington și Beijing. Nu a fost posibilă medierea directă, respinsă în primul rând de Zelenski, dar cel puțin inițiativa a obținut unele rezultate umanitare voalate, inclusiv schimburi de prizonieri și întoarcerea unora dintre copiii ucraineni deportați în Rusia. Sfântul Scaun se arată foarte îngrijorat de ipoteza unei intervenții militare a Occidentului în sprijinul Ucrainei, ridicată de președintele francez, adaugă publicația italiană.
Claritatea lui Emmanuel Macron, care afirmă acum că o înfrângere a Rusiei este „indispensabilă”, contrastează cu ambiguitatea de la începutul războiului, când „nu voia să umilească Rusia”, și liniștește țările din Europa Centrală și de Est – explică Le Monde saltul strategic al șeful statului francez din ultimele zile. Această apropiere de țările acestei regiuni, situată „între Marea Baltică și Marea Neagră”, este esențială pentru proiectul european apărat de Președintele Republicii și mai ales în contextul sprijinului militar pentru Ucraina. Franța nu poate să-și asume singură „avântul strategic” pe care îl cere și nici tranziția către o economie de război. Ezitările cancelarului german, Olaf Scholz, în ceea ce privește ajutorul militar pentru Kiev (în special livrarea de rachete Taurus), împreună cu potențiala realegere a lui Donald Trump în SUA și puternicele turbulențe viitoare pentru alianța militară euro-atlantică, fac din Franța un jucător esențial în securitatea europeană, conchide Le Monde.
„Europenii trebuie să înțeleagă că războiul din Ucraina va însoți o întreagă generație”, avertizează Thomas Gomart, director al Institutului francez pentru relații internaționale. În opinia sa, reînarmarea Europei este necesară și urgentă, dar doar dacă se va face în paralel cu consolidarea solidarității strategice și de mediu.
Cotidianul francez de stânga Liberation constată că, de Ziua Femeii, irlandezii resping modernizarea locului femeii și al familiei în Constituție. La referendumul organizat cu intenția de a șterge amprenta lăsată de Biserica Catolică în Legea fundamentală, irlandezii au răspuns cu NU – a anunțat guvernul de la Dublin sâmbătă, 9 martie. „Un nou exemplu că lupta pentru egalitatea de gen nu a fost încă câștigată”, comentează editorialistul francez.
„Guvernul plătește consecințele pentru deciziile proaste și campania anostă”, punctează la rândul său Irish Times, care adaugă: „Va fi fiind guvernul șocat, dar surprins nu ar trebui să fie de rezultatul celor două referendumuri. Momentul a fost pripit, justificarea slabă, enunțurile formulate neclar și campania a fost anostă”. Deși formularea cu substrat din constituție referitoare la rolul casnic al femeii trebuie amendată, fiind necesar a fi recunoscută și opțiunea carierei, la fel ca definiția familiei care trebuie să fie extinsă pentru a include și familiile care nu au la bază căsătoria, cuvintele alese de guvern în formularea întrebărilor nu au satisfăcut un număr suficient de alegători. Așadar formulele anacronice referitoare la femei și familie vor rămâne în continuare în Constituția irlandeză, iar de acum încolo chestiunea va rămâne una la care orice guvern va fi reticent să se încumete – conchide Irish Times.
România este prezentă în presa internațională cu mai multe subiecte, printre care și dosarul Roșia Montana. Bloomberg publică un articol în care notează că Gabriel Resources Ltd., o companie canadiană care plănuia să construiască una dintre cele mai mari mine de aur și argint din Europa, a pierdut procesul în care ceruse despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari de la România, fiindcă acum mai bine de un deceniu guvernul i-a blocat proiectul din cauza unor probleme de mediu. Compania fusese la un pas de a obține undă verde pentru proiect în 2013, când sub presiunea zecilor de mii de manifestanți, guvernul a cerut Parlamentului să sisteze proiectul. După cum reamintește Bloomberg, un argument important împotriva exploatării canadienilor a fost utilizarea cianurii, care se folosește la dizolvarea și separarea aurului din minereu.
Pe același sbiect, Washington Post relaatează că proiectul inițial ar fi însemnat distrugerea a patru vârfuri montane, strămutarea a sute de familii și un lac cu cianuri – substanța chimică folosită în procesul de extracție al aurului. Actualul premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că ar fi fost nedrept ca românii să suporte povara costurilor unei asemenea pierderi. „Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism”, a mai spus el după pronunțarea verdictului.
„România devine ”verde” cu fonduri de la Uniunea Europeană”, aflăm din publicația elenă EMEA, care constată că, în ultimul timp, s-a observat o mobilizare puternică în ceea ce privește interesul companiilor energetice grecești pentru piața din România și evoluțiile importante înregistrate recent acolo, în special în domeniul producției de energie. Este vorba mai exact de sursele regenerabile de energie (SRE), cu accent pe turbinele eoliene și parcurile fotovoltaice. În acest context, principalii „jucători” greci din domeniul energiei au avut mai multe contacte eficiente atât cu guvernul român, cât și cu omologii lor de pe această piață, exprimându-și interesul pentru transferul de know-how, contractarea fazei de construcție, precum și exploatarea în comun a viitoarelor proiecte energetice, mai scrie ziarul elen.
(Agenția de Presă Rador – 10 martie 2024)/rlambru/dsirbu
