Fizicianul Gustav Kirchhoff – Cel care a pus bazele spectroscopiei

Context

Fizicianul Gustav Kirchhoff s-a născut pe data de 12 martie 1824, în Königsberg, Prussia, în zilele noastre Kaliningrad, Rusia și a trecut la cele veșnice pe 17 octombrie 1887, în Berlin, Germania. Kirchhoff a fost un fizician  publicat un studiu legat de absorția și emisia luminii. Cercetările au fost derulate cu ajutorul chimistului Robert Bunsen.  Studiile lui Kirchhoff au  dus la determinarea compoziției luminii solare.  Cercetările lui Kirchhoff  au dus la apariția spectroscopiei, o ramură a fizicii care se ocupă  măsurarea spectrelor.

Cercetările sale

În 1845, Kirchhoff a anunțat apariția „Legilor lui Kirchhoff” care a permis calculul  voltajelor și rezistențelor la rețelele electrice. Aceste teorii s-au bazat pe extinderea cercetărilor fizicianului german Georg Simon Ohm, mai exact, generalizarea ecuațiilor  privitoare la circulația electricității în rețele pe trei dimensiuni. Ulterior, a demonstrat  cum  curentul circulă prin conductori cu viteza luminii. În 1847, Kirchhoff a devenit profesor invitat la Universitatea din Berlin (Privatdozent) iar trei ani mai târziu, a fost invitat să devină profesor  de fizică la Universitatea din Breslau. În 1854, a primit funcția de profesor la Universitatea din Heidelberg , unde și-a unit forțele cu Robert Bunsen și a dus la apariția spectroscopiei.  Cercetările  au arătat că fiecare element oferă o caracteristică culorilor luminii, când lumina este încălzită  până la incandescență. În momentul a aplicat noile fundamente descoperite, Kirchhoff a descoperit  două elemente noi: cesium (1860) și rubidiul (1861).

El a mers mai departe și a aplicat analiza spectroscopiei în studiul compoziției luminii solare  și a descoperit  că atunci când lumina se deplasează printr-un gaz, el  absoarbe  lungimile de undă pe care le-ar emite dacă ar  fi  încălzit.  A folosit acest principiu pentru  a explica liniile negre în spectrul  solar (Fraunhofer lines). Această descoperire a deschis o era nouă în cercetările astronomice.

În 1875, Kirchhoff a primit catedra de matematică la Universitatea din Berlin, de unde a publicat și câteva lucrări de referință: Vorlesungen über mathematische Physik (Lecții de fizică matematică) și esammelte Abhandlungen ( Eseuri matematice) , în 1882 și 1891. Prima soție a lui Kirchhoff  a trecut la cele veșnice în 1869 iar el s-a recăsătorit  cu Luise Brommel în 1872. Tot din 1875, el a intrat în contact cu Max Planck și teoriile sale privind termodinamica  electricității. Kirchhoff i-a contestat teoriile lui Planck. Cercetările lui Kirchhoff  au fost  îngreunate de probleme de sănătate ale acestuia, astfel încât a fost nevoit să se retragă în 1886 din activitatea științifică. Trece la cele veșnice în 1887 și a fost înmormântat la cimitirul Sfântul  Matthäus Kirchhof, din Schöneberg, Berlin.

Autor: Alexandru Balaci

*

Bibliografie

https://www.newworldencyclopedia.org/entry/Gustav_Kirchhoff

https://www.britannica.com/biography/Gustav-Robert-Kirchhoff

RADOR – 12 martie