Klaus Iohannis promite că, dacă va conduce Alianța, se va asigura că Ucraina „învinge în bătălia sa existențială” împotriva Rusiei
POLITICO (Belgia), 12 martie 2024 – Președintele României, Klaus Iohannis, a intrat marți în cursa pentru alegerea următorului lider al NATO, în competiție cu premierul olandez Mark Rutte, care se luptă să obțină sprijinul tuturor celor 32 de țări membre.
„Am decis să intru în competiția pentru funcția de secretar general al NATO”, a declarat într-un discurs televizat, la București, Iohannis, al cărui mandat prezidențial se încheie în decembrie. „Cred că NATO, la rândul său, are nevoie de o perspectivă reînnoită asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile din cadrul NATO.”
Într-un articol de opinie pentru POLITICO, Iohannis a promis că se va asigura că Ucraina „învinge în lupta sa existențială” împotriva Rusiei și a cerut țărilor NATO să-și asume „obligația morală, politică și strategică” de a ajuta Kievul să avanseze în încercarea sa de a se alătura Alianței.
„Rusia va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa Alianței, în viitorul apropiat”, a scris el.
Iohannis ar putea fi primul șef al NATO dintr-o țară care a fost cândva în blocul sovietic, dar are de dus o bătălie anevoioasă pentru a-l învinge pe Rutte.
SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – cele mai mari patru puteri din NATO – și-au declarat toate sprijinul pentru Rutte. Prim-ministrul olandez în exercițiu este recunoscut pe scară largă ca fiind un generator de consens, o calitate despre care susținătorii săi spun că ar putea fi folosită dacă Donald Trump, un sceptic în privința NATO, ar obține un nou mandat la președinția SUA.
Obținerea funcției (de secretar general) necesită sprijinul unanim al tuturor țărilor membre, pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, mai târziu în acest an, iar Rutte nu a ajuns (la acest sprijin).
România, țările baltice și Turcia încă nu și-au înregistrat sprijinul pentru el. Suedia, care s-a alăturat Alianței abia săptămâna trecută, nu l-a susținut public pe Rutte, în ciuda faptului că prim-ministrul Ulf Kristersson l-a lăudat pe omologul său olandez, într-un interviu pentru POLITICO, ca fiind „o persoană extrem de calificată”.
Ungaria se opune în mod activ candidaturii lui Rutte, afectată fiind de criticile aduse de acesta privind regresul democrației și legislația anti-LGBTQ.
Iohannis a lansat o critică voalată la adresa lui Rutte, sub conducerea căruia Țările de Jos au eșuat în mod constant să atingă obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB al NATO pentru apărare.
„Deși am rămas în urmă cu finanțarea apărării, profitând de ceea ce credeam a fi un dividend inepuizabil de pace pentru mulți ani, acest lucru nu mai este cu putință”, a scris el. „Toți trebuie să facem tot posibilul pentru a atinge nivelul minim de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare… cât mai curând.”
De asemenea, s-a prezentat drept candidat al schimbării pentru NATO.
„Pe măsură ce lumea noastră devine mai complexă și mai imprevizibilă, NATO trebuie să se schimbe și să se adapteze”, a spus președintele României. „Partenerii noștri care au aceleași opinii – în primul rând din zona Indo-Pacific – vor fi primii cu care vom coopera pentru a susține dreptul internațional și ordinea bazată pe reguli.”
Același lucru este valabil și în sfera digitală, a spus el: „Confruntați cu realitatea tehnologiilor emergente și perturbatoare, IA și calculul cuantic, NATO poate rămâne în frunte doar prin accelerarea transformării sale digitale și creșterea investițiilor în inovare”.
Autor: Stuart Lau
Traducerea: Cristina Zaharia/RADOR RADIO ROMÂNIA
