Președintele României și-a anunțat public candidatura la șefia NATO, titrează Bloomberg, precizând că șeful statului român, căruia i se încheie ultimul mandat în luna decembrie, ar dori să-i succeadă secretarului general Jens Stoltenberg, în ciuda faptului că aliați influenți au anunțat deja că îl susțin pe premierul olandez Mark Rutte. Rutte rămâne în continuare favoritul clar pentru funcție, din moment ce este susținut de SUA, Germania și Regatul Unit. Însă decizia privind noul șef al Alianței trebuie să fie unanimă, iar Ungaria a declarat săptămâna trecută că nu-l susține pe olandez, mai precizează Bloomberg.
Într-un articol de opinie pentru cotidianul POLITICO, Iohannis a promis că va asigura sprijin Ucrainei pentru a învinge „în lupta sa existențială” împotriva Rusiei, și a cerut țărilor NATO să-și asume „obligația morală, politică și strategică” de a ajuta Kievul să avanseze în încercarea sa de a adera la alianță. „Iohannis ar putea fi primul șef NATO provenit dintr-o țară care s-a aflat cândva în blocul sovietic, dar va avea de dus o luptă dificilă pentru a-l depăși pe Rutte”, avertizează Politico.
Aflat în avanpostul alianței atlantice de la invazia rusă a Ucrainei, Bucureștiul și-a dublat eforturile în ultimii doi ani pentru a-și moderniza apărarea, reamintește la rândul său Le Figaro, care adaugă: „Acum, președintele acestei țări consideră că ar fi timpul ca Bucureștiul, membru NATO din 2004, „să-și asume responsabilități și mai mari în contextul actual de securitate”. Potrivit lui Iohannis, postul de la Bruxelles reprezintă „o aspirație legitimă” pentru țara sa, care „a suferit transformări profunde” și „poate contribui la conturarea unei noi viziuni” în fața „amenințării grave și durabile a Rusiei”.
Pe lână candidatura la șefia NATO a președintelui Iohannis, un alt subiect „românesc” se regăsește în paginile presei internaționale: cazul fraților Tate. „Influencerul misogin” Andrew Tate a fost reținut în România pe baza unui mandat de arestare din partea autorităților britanice, notează, de peste Ocean, cotidianul Washington Post. Într-un proces separat, împreună cu fratele său, Andrew Tate a mai fost arestat în România și în decembrie 2022, pe baza unor acuzații de viol și trafic de persoane. El a fost scos de sub arest la domiciliu în luna august a anului trecut, după luni de detenție. După cum scrie presa britanică, frații Tristan și Andrew Tate au negat afirmațiile că plănuiseră să fugă și au promis că vor rămâne în România pentru a-și apăra reputația acolo. The Guardian reamintește că Andrew Tate este un fost kickboxer devenit o personalitate on line care a promovat supremația masculină și care a atras milioane de urmăritori, având dublă cetățenie, britanică și americană.
Pe aceeași temă, La Stampa arată că, în ceea ce privește dosarul din România, Andrew Tate, care a strâns 8,7 milioane de urmăritori pe rețeaua de socializare X, a declarat în repetate rânduri că procurorii nu au probe împotriva lui și că există o conspirație politică pentru a-l reduce la tăcere. Anterior, el a fost interzis de pe mai multe platforme proeminente de rețele de socializare pentru exprimarea opiniilor misogine și incitarea la ură.
Mai multe publicații redau atacurile adresate de fostul președinte rus Medvedev actualului președinte francez în legătură cu viitoarea sa vizită în Ucraina. Le Figaro reamintește că Emmanuel Macron anunțase că va merge în Ucraina în luna februarie, după care a amânat vizita până la jumătatea lunii martie, din „motive de securitate”. Medvedev, cunoscut pentru ieșirile controversate, l-a ridiculizat pe acest subiect pe rețeaua media X, acuzându-l în mod vulgar de lașitate. Potrivit declaraţiilor unei surse diplomatice franceze pentru „Le Figaro”, Macron „dorește să-și ia timpul necesar pentru a finaliza aceste acţiuni pentru a merge în Ucraina cu rezultate concrete”.
Cunoscut pentru seriozitatea sa, cotidianul Le Monde trece peste incident și notează, în schimb, faptul că, la inițiativa lui Emmanuel Macron, Adunarea Națională a analizat strategia de ajutor francez pentru Ucraina marți, 12 martie, iar în urma votului, parlamentarii au aprobat acordul bilateral de securitate încheiat între Paris și Kiev.
Publicația subliniază că, la trei luni înainte de alegerile din 9 iunie, ajutorul pentru Ucraina a devenit una dintre temele cheie ale campaniei europene, nu doar în Franța, iar președintele Macron, care este într-o ofensivă diplomatică pro-Kiev, va ține un discurs televizat pe această temă în următoarele zile.
Din cotidianul de stânga Liberation aflăm că șeful guvernului francez, Gabriel Attal, a reamintit în discursul rostit în Adunarea Națională sprijinul umanitar, economic și militar al Franței pentru Kiev. În 2022 și 2023, Parisul a oferit Ucrainei un ajutor militar în valoare de 3,8 miliarde de euro, precum și numeroase arme și echipamente. „Vom produce până la 3.000 de obuze pe lună”, iar Franța va participa la „finanțarea achiziției de obuze oferite de cehi”. „Sprijinul pentru Ucraina înseamnă să recunoaștem că luptă în fiecare zi pentru valorile noastre și că face parte din familia europeană”, a mai precizat premierul francez, citat de Liberation.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
