Aflați în luptă cu crize multiple, liderii celor 27 de state membre UE s-au reunit joi la Bruxelles pentru un summit pus din nou sub semnul sprijinului pentru Ucraina și al finanțării sistemului european de apărare, notează Les Echos. În plus, liderii europeni trebuie să transmită mesaje de susținere atât către țările candidate la aderare, cât și către companiile europene în condițiile unei stagnări economice, precum și către fermierii care și-au manifestat zgomotos nemulțumirea, mai scrie cotidianul francez.
„Liderii din Uniunea Europeană au dezbătut joi noi modalități de consolidare a producției de armament pentru Ucraina, pe fondul unui nou sentiment de urgență cu privire la viitorul acestei țări devastate de război”, transmite Associated Press, subliniind că „stocurile de muniție ale Kievului sunt extrem de scăzute, în timp ce Rusia dispune de trupe mai multe și mai bine înarmate”. Totodată există o conștientizare tot mai mare a faptului că UE trebuie să își asigure propria securitate, deoarece evoluțiile din campania electorală din SUA ridică întrebări cu privire la angajamentul Washingtonului față de aliații săi, mai scrie Associated Press. Potrivit Financial Times, președintele francez Emmanuel Macron a redeschis problema unui plan radical de creștere a cheltuielilor de înarmare, ce ar urma să fie finanțat prin emiterea de obligațiuni europene comune. „O perspectivă extrem de divizantă”, consideră Euronews, explicând că țările adepte ale disciplinei bugetare sunt sceptice față de această idee.
Pe de altă parte, liderii europeni dezbat intens propunerea avansată de Comisia Europeană de a utiliza 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina Propunerea se lovește însă de două fronturi, după cum constată ziarul francez Le Point. Primul este format din statele neutre: Irlanda, Austria și Malta, care și-au exprimat reticența întrucât neutralitatea lor presupune să nu înarmeze țări beligerante. Iar al doilea front, „de protest”, cum îl numește Le Point, este format din Ungaria și Slovacia, care consideră că o continuare a războiului nu oferă soluții Ucrainei și că Europa ar trebui să lucreze la restabilirea dialogului pentru o reglementare pașnică a conflictului. Chiar dacă o decizie definitivă nu va fi luată la summit, atenția va fi concentrată asupra reacției premierului ungar Viktor Orbán, care l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru victoria sa în alegerile pe care multe guverne occidentale le consideră incorecte și nedemocratice, notează Reuters.
În ceea ce privește evoluțiile de pe front, armata rusă susține că a capturat încă un sat în estul Ucrainei, după ce în cursul dimineții de joi a lansat un atac amplu cu rachete asupra Kievului, scrie The Moscow Times. Totuși, în ciuda unor câștiguri pe teren, avansarea Rusiei încetinește, iar atacurile în estul Ucrainei au fost mai lente în ultimele săptămâni, lucru ce poate fi explicat parțial prin pierderile semnificative de soldați suferite de Moscova în încercarea de a cuceri orașul Avdiïvkaa, este de părere Ministerul britanic al Apărării, citat de La Libre Belgique. Între timp, închisorile din Rusia înregistrează o scădere masivă a numărului de deținuți ca urmare a trimiterii lor pe frontul din Ucraina. Drept urmare, mai multe penitenciare din Siberia ar urma să se închidă, după cum a anunțat în parlamentul regional comisarul pentru drepturile omului al regiunii Krasnoiarsk, Mark Denisov, citat de Kommersant. Reuters amintește că Rusia a început să recruteze deţinuţi pentru a lupta în Ucraina încă din 2022, când Evgheni Prigojin, fostul şef al grupării paramilitare Wagner, a început să viziteze colonii penitenciare pentru a le oferi deţinuţilor posibilitatea graţierii lor în schimbul unui serviciu militar de şase luni pe front.
Pe un alt front, cel dintre Israel și gruparea teroristă Hamas, Statele Unite fac presiuni pentru încetarea focului în Gaza, titrează New York Times, subliniind că secretarul de stat american, Antony Blinken, se află pentru a șasea oară în turneu în Orientul Mijlociu de la izbucnirea conflictului. Potrivit The Guardian, Blinken a anunțat un consens între SUA şi aliaţii săi arabi privind necesitatea încetării focului în Fâşia Gaza, iar Washingtonul a pregătit pentru vineri o nouă rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care se solicită o „încetare imediată a focului” și un acord pentru ostaticii din Gaza, pe fondul presiunii crescânde asupra Israelului pentru a-și opri campania militară și pentru a permite livrarea unor cantități substanțiale de ajutor umanitar pe teritoriul palestinian, mai scrie The Guardian.
În final, notăm adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a primei rezoluții globale privind inteligența artificială, cu scopul de a încuraja protejarea datelor personale, monitorizarea AI cu privire la riscuri, precum și protejarea drepturilor omului. Rezoluția este cea mai recentă dintr-o serie de inițiative ale guvernelor din întreaga lume pentru a controla dezvoltarea AI, pe fondul temerilor că aceasta ar putea fi folosită pentru a perturba procesele democratice, pentru a amplifica frauda sau pentru a duce la pierderi dramatice de locuri de muncă, transmite Reuters. (Carolina Ciulu)/cciulu/atataru
