Referindu-se la presupușii autori ai recentului atentat de la Moscova, președintele francez Emmanuel Macron a declarat, la sosirea sa în Guyana, că “aceeași facțiune a Statului Islamic, care, recent, a revendicat atacul terorist din capitala Rusiei, a avut asemenea tentative și pe teritoriul francez”. “Am propus seriviciilor ruse, ca de altfel și partenerilor noștri din regiune, o întărire a cooperării”, ar fi subliniat președintele Macron, citat fiind de cotidianul francez Le Figaro.
După cum era de așteptat, recentul atentat terorist de la Moscova continuă să rămână în atenția presei internaționale, dar, pe această temă, părerile sunt împărțite. Cotidianul american The New York Times, subliniază că “ucrainenii au respins vehement poziția Kremlinului, ale cărui declarații lăsau să se înțeleagă că țara lor ar fi fost cea care s-ar fi aflat în spatele atacului terorist”. Dacă răsfoim însă ziarul moscovit Pravda, protestul ucrainenilor ar putea fi îndreptățit. Potrivit celor de la Pravda, “versiunile conform cărora Statul Islamic ar fi fost implicat în atacul terorist de la sala Crocus, nu prea stau în picioare”. O altă publicație moscovită, Izvestia, precizează că, ieri (25 martie), “autoritățile au reținut patru suspecți”. Și tot în Izvestia, binecunoscuta purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a subliniat că “orice justificare în sprijinul Kievului, venită din partea Washingtonului, ar trebui să fie considerată drept o probă”. Ziarul moscovit Kommersant oferă și date despre cei patru suspecți: “toți patru sunt originari din Tadjikistan și au vârste cuprinse între 19 și 32 de ani”.
Nu departe de Europa, mai exact, în Orientul Mijlociu, conflictul israeliano-palestinian creează, în afara unei crize umanitare, și o serie de tensiuni la nivel politic. Ieri (25 martie), “Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care cere ca, în luna de Ramadan, în Fâșia Gaza să se declare încetarea focului, dar Statele Unite s-au abținut”, notează cotidianul american The Washington Post. Un gest care, potrivit ziarului israelian Ha’aretz, „l-a înfuriat pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, drept care acesta a contramandat vizita pe care o delegație oficială israeliană urma să o facă la Washington”. Citat de același ziar, „purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a răspuns ‘nu’ atunci când a fost întrebat dacă premierul Netanyahu ar avea dreptate să creadă că rezoluția ONU ar da speranțe grupării Hamas”. Potrivit publicației The Times of Israel, „Ierusalimul crede că votul de la ONU ar slăbi din forța războiului și ar prejudicia eforturile vizând eliberarea tuturor ostaticilor”.
În sfârșit, în vecinătatea României, Bulgaria pare să intre într-o criză politică. Ministrul de externe, Maria Gabriel, nu va deveni și premier al țării sale, iar anunțul a fost făcut ieri (luni, 25 martie). Vestea a ajuns chiar și în Canada, unde publicația Toronto Star titrează: „Premierul-desemnat al Bulgariei se retrage în urma eșuării tratativelor dintre diverse coaliții politice”. Din Bulgaria, publicația Sega o citează pe Maria Gabriel, care ar fi explicat: „Refuzul și reticența față de un cabinet Gabriel-Denkov, precum și lipsa unui acord în cadrul negocierilor anterioare fac ca procedura constituțională să nu se poată încheia cu succes”. Sofia Globe, un ziar în limba engleză, precizează că „președintele parlamentului, Rozen Jeliaskov, a convocat o ședință pentru ziua de azi (26 martie).
Alexandru Danga, RADOR RADIO ROMÂNIA
