Autor:Alexandru Balaci
Motto
„Studiul trebuie să fie „întru totul practic, întru totul plăcut şi în aşa fel, încât şcoala să devină cu adevărat o joacă, adică un preludiu plăcut pentru întreaga noastră viaţă“.(Comenius)
La 28 martie 1592 s-a născut Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (m. 1670). A realizat o delimitare a pedagogiei ca un sistem de sine stătător care studiază educația. A abordat toate problemele importante ale pedagogiei legate de metodă, conținuturi, de ideal, inclusiv a ajuns la concluzia că pedagogia elaborează niște norme care se exprimă prin principii didactice. A elaborat 27 de principii didactice, dintre care cel mai important este „principiul instituției”. A afirmat că „Toata viața este o școală”.
Viața și activitatea
Jan Amos Comenius (Jan Ámos Komenský, în cehă, limba sa maternă) a venit pe lume la 28 martie 1592, în Moravia, o regiune care în prezent face parte din Republica Cehă. Era cel mai mic dintre cei cinci copii ai unei familii de ţărani foarte înstăriţi, el fiind unicul băiat. Părinţii săi făceau parte din Comunitatea Fraţilor (cunoscută mai târziu drept „Fraţii boemi“, sau Biserica Moravă), o grupare religioasă care a apărut pe la mijlocul secolului al XV-lea, în urma influenţei valdezilor şi a altor reformatori, cum ar fi Peter Chelčický. După ce şi-a terminat studiile în Germania, Comenius s-a întors în ţara sa natală. Mai târziu, la 24 de ani, devine preot în cadrul Comunităţii Fraţilor. În 1618, Comenius i s-a încredințat o mică parohie la Fulnek, un oraş aflat la aproximativ 240 km est de Praga. În acea perioadă, Contrareforma catolică îndreptată împotriva protestantismului era în plină desfăşurare în Europa.
Tensiunile dintre catolici şi protestanţi au continuat să crească până când, în cele din urmă, a izbucnit Războiul de Treizeci de Ani (1618–1648). După un deceniu de lupte, religia romano-catolică a fost declarată singura religie recunoscută oficial în Moravia. Deoarece nu voia să își schimbe religia, Comenius a plecat din ţară împreună cu familia sa, stabilindu-se în orăşelul Leszno, un centru polonez important al activităţii Comunităţii Fraţilor. Acesta a fost începutul unui exil care a durat 42 de ani. Nu avea să revină niciodată pentru a locui în ţara sa natală.
Începe să predea latină la Gimnaziul din Leszno — o şcoală pregătitoare pentru colegiu. Devine în curând, însă, nemulţumit de metodele incompetente de predare. Sistemul de învăţământ prevedea ca numai băieţii erau consideraţi demni de a primi o instruire, însă cei născuţi în familii sărace nu erau primiţi la şcoală. Instruirea primită la ore consta învățarea mecanică de cuvinte şi propoziţii latineşti şi cu noţiuni de sintaxă a limbii latine. De ce se învăţa numai în latină? Deoarece majoritatea şcolilor medievale se aflau sub tutela Bisericii Catolice, care ţinea liturghia în latină. Prin urmare, învăţarea limbii latine era absolut necesară pentru a se asigura în permanenţă un anumit număr de noi preoţi. Comenius se gândește să propună un sistem prn care învățatul să nu mai fie ceva plictisitor şi obositor. El şi-a numit acest proiect educaţional pampaedia, care înseamnă „educaţie universală“. Obiectivul era acela de a stabili un sistem progresiv de învăţământ, de care să se poată bucura toţi. El spunea că copiii trebuiau învăţaţi pas cu pas, din ce în ce mai multe lucruri — pornind în mod firesc de la concepte elementare şi trecând apoi la unele tot mai complexe. Comenius a militat şi pentru folosirea limbii materne în primii ani de şcoală în locul limbii latine.
Însă educaţia nu trebuia limitată la anii adolescenţei, ci trebuia să cuprindă întreaga viaţă. Comenius a scris că studiul trebuie să fie „întru totul practic, întru totul plăcut şi în aşa fel, încât şcoala să devină cu adevărat o joacă, adică un preludiu plăcut pentru întreaga noastră viaţă“. El mai credea că şcoala trebuie să se concentreze asupra instruirii nu doar a minţii, ci a întregii persoane — adică trebuie să ofere şi instruire morală şi spirituală. În plus, nu se acorda atenţie stabilirii anumitor obiective în ce priveşte învăţarea, iar instruirea nu avea ca scop să-i îndrume pe elevi în mod treptat de la idei simple la idei complexe. Disciplinarea era severă, uneori chiar brutală, iar climatul era traumatizant.
Comenius numea şcolile „abatoare de minţi“.
Operele
Prima operă a lui Comenius din domeniul predării a fost Şcoala maternă, publicată în 1630. Aceasta era o carte menită să fie un ajutor pentru mamele şi bonele care îi instruiau pe copii acasă. Apoi, în 1631, el a scris Poarta de aur deschisă a limbilor, care a revoluţionat predarea limbii latine. Textul era aranjat pe două coloane, una în cehă, iar cealaltă în latină. Astfel, cele două limbi puteau fi comparate cu uşurinţă, limba latină fiind mai uşor de învăţat. Ediţia revizuită de el a acestui auxiliar de predare a fost primită foarte bine, fiind, în cele din urmă, tradusă în 16 limbi. Cea mai cunoscută şi, probabil, cea mai simplă operă a lui Comenius a fost Lumea vizibilă, un manual de citire ilustrat pentru copii. Şi acesta a fost o piatră de hotar în istoria educaţiei. Ellwood Cubberley, un profesor de pedagogie din secolul nostru, a declarat că această lucrare „a fost timp de 115 ani unica lucrare de acest gen din Europa şi a fost folosită ca manual introductiv timp de aproape 200 de ani“.
De fapt, multe dintre manualele ilustrate din prezent urmează încă modelul general al operei lui Comenius, folosind ilustraţiile ca auxiliare de predare. Nu după mult timp, Comenius a fost considerat un geniu şi i s-au adus omagii. Potrivit cărţii Magnalia Christi Americana, Comenius a ajuns atât de faimos, încât în 1654 a fost invitat să fie preşedintele Universităţii Harvard din Cambridge, Massachusetts. Însă Comenius a refuzat, întrucât nu căuta nici faimă, nici poziţii înalte. Comenius a asociat cunoştinţa cu religia. El credea că, prin asimilarea de cunoştinţă, omenirea este îndrumată în cele din urmă spre Dumnezeu. Observaţiile lui Comenius în domeniul educaţiei sunt valabile şi azi. Metodele sale de predare sistematică, printre care şi folosirea auxiliarelor vizuale, se aplică în toată lumea.„Elevii nu trebuie împovăraţi peste măsură cu lucruri care nu corespund vârstei lor, înţelegerii lor sau situaţiei în care se află în acel moment“, a scris Comenius.
Prin urmare, când îi învăţaţi pe copiii voştri ceva din Biblie sau orice altceva, încercaţi să adaptaţi lecţiile la situaţia lor. În loc să folosiţi o metodă obişnuită cu întrebări şi răspunsuri, de ce nu le-aţi spune povestiri despre personaje biblice? Faceţi-i să participe şi ei, punându-i, de exemplu, să deseneze întâmplări biblice sau încurajându-i să pună în scenă drame biblice.Lui Comenius i se poate atribui meritul de a fi transformat învăţământul în ceva mult mai asemănător unei ştiinţe.
El spunea că profesorii ar trebui să fie independenți, să fie un model elevilor lor și să nu piardă nicio ocazie de a învăța ceva util. Considera că cei mai bine pregătiți și bine instruiți profesori ar trebui să predea în clasele primare, deoarece acei ani reprezintă punctul de pornire a educației fiecărui copil. A scris și despre educația fizică, pe care o analizează din două perspective: dezvoltarea organismului și refacerea forței fizice. Comenius elaborează un sistem de patru trepte ale procesului instructiv-educativ, pentru fiecare grupă de 6 de ani de viață până la 24 de ani, pornind de la specificul etapelor de vârstă, și anume:
- Schola materna (0-6 ani) – prima copilărie
- Schola vernacula (6-12 ani) – a doua copilărie
- Schola latina (12-18 ani) – puberatatea și adolescența
- Academia (18-24 ani) – tinerețea
Într-un final, el s-a stabilit la Amsterdam, în Olanda, unde a rămas până la sfârșitul vieții, 15 noiembrie 1670. Datorită operei lui Comenius și opiniilor cu privire la copilărie, om și educația acestuia, cât și prin schimbarea produsă față de concepțiile pedagogice de până atunci, secolul al XVII-lea a fost declarat „secolul didacticii”.
Bibliografie
Calendar Rador
https://www.britannica.com/biography/John-Amos-Comenius
https://prezi.com/p/bz5yimtxj4m-/jan-amos-comenius/
