„În contextul războiului din Ucraina, cât de mult riscă NATO pe flancul de Est al Europei și cum se poate apăra?” – se întreabă publicația italiană Corriere Della Sera. Potrivit unor estimări, pentru apărarea flancului estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, este nevoie de cel puțin 300.000 de soldați. Nu întâmplător este numărul cheie cuprins în planurile de ‘răspuns rapid’, elaborate de NATO încă din 2014, imediat după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și, apoi, revizuite ca reacție la războiul din Ucraina, declanșat de Vladimir Putin. NATO a început consolidarea flancului estic în 2017, odată cu înființarea a patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. În 2022 șefii de stat și de guvern ai celor 30 de țări membre de atunci (azi sunt 32, cu Finlanda și Suedia) au completat coloana vertebrală prin adăugarea a patru batalioane în Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. În plus, există pericolul unui atac atomic. Arsenalul rusesc este impresionant. Se estimează că Putin poate dispune de aproximativ 2.000 de dispozitive nucleare tactice care, chiar dacă au o rază de acțiune de câțiva kilometri, pot fi utilizate în războaie convenționale, precum cel din Ucraina.
Presa urmărește și alegerile locale din Turcia, punând accent pe miza acestui scrutin legată de evoluția viitoare a Turciei. Agenția turcească Anatolia citează date oficiale parțiale centralizate după numărarea a peste 50% din voturi, potrivit cărora formațiunea de opoziție CHP (Partidul Popular Republican) a obținut cele mai multe voturi în primele cinci orașe ale Turciei – Istanbul, Ankara, Izmir, Bursa și Adana -, iar la nivel național are un ușor avans, de aproximativ un procent, față de partidul de guvernământ AKP (Justiție și Dezvoltare). În așteptarea rezultatelor finale, Deutsche Welle opinează că „Alegerile locale ar putea avea un impact neașteptat de puternic asupra viitorului Turciei. Nu este vorba doar de primari, ci și de soarta politică a președintelui. După cum spunea președintele Erdoğan, acestea vor fi ‘ultimele sale alegeri’ înainte să predea ștafeta următoarei generații. Potrivit prevederilor constituționale, Erdoğan ar trebui să se retragă peste patru ani, întrucât nu are voie, în principiu, să candideze din nou la președinție. O eventuală înfrângere a partidului de guvernare la Istanbul, dar și la Ankara și Izmir, principalele orașe ale Turciei câștigate de opoziție în 2019, ar putea împiedica planurile lui Erdoğan de a modifica Constituția pentru a obține un nou mandat și prerogative extinse pentru președinte. O nouă victorie la Istanbul a lui Ekrem İmamoğlu, din partea Partidului Republican al Poporului, de opoziție, i-ar crește semnificativ șansele de a candida la alegerile prezidențiale de peste patru ani”.
România și Bulgaria au intrat parțial în Schengen de duminică, scrie agenția Ansa din Italia. „Bulgaria și România s-au alăturat vastei zone de liberă circulație Schengen a Europei, care s-a deschis, după o așteptare de 13 ani, călătoriilor aeriene și maritime fără controale la frontieră. Cu toate acestea, veto-ul aplicat de guvernul din Austria nu permite ca noul statut să fie extins şi rutelor terestre, deoarece Viena și-a exprimat îngrijorarea cu privire la un potențial aflux de solicitanți de azil”. Intrarea celor două țări în Spațiul Schengen va limita circulația cetățenilor unor terțe state, precum Turcia, care beneficiau până acum de facilități. Ziarul turc Hürriyet comentează că „Până acum, cetățenii turci puteau merge în Bulgaria și România obținând o viză națională a respectivei țări. Totodată, tranzitul prin Bulgaria și România era posibil în termen de cinci zile dacă cetățenii turci aveau viză pentru țările din Spațiul Schengen. Ei se puteau deplasa în aceste două țări cu o viză Schengen valabilă, cu condiția să fi intrat și să fi ieșit o singură dată din Spațiul Schengen. De astăzi însă cetățenii turci cu pașapoarte obișnuite care nu au viză Schengen nu vor putea intra în aceste două țări”./fmatei/atataru
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
