Autor:Alexandru Balaci
Context
La data de 4 aprilie 1914, în provincia Gia Dihn (astăzi Ho Chi Minh), s-a născut scriitoarea și scenarista Marguerite Donnadieu (Duras, ulterior), cunoscută pentru scrierile „ Amantul”, „Stăvilar la Pacific”, „Ochi albaștri”, „Ochi negri” și „Marinarul din Gibraltar”. În cinematografie, Doras a produs filmele „Hiroshima mon Amour, India Song și The Lover”. Cartea „Amantul” pe care autoarea a scris-o la vârsta de 70 de ani, a beneficiat de ecranizare în anul 1992. A trecut la cele veșnice pe data de 3 martie 1996, la Paris.
În 1943, Marguerite a renunțat la numele Donnadieu și a optat pentru Duras, datorită dorințe personale de a se distanța de trecutul colonial al familiei ei.
Din Asia în Europa
Marguerite Duras a crescut în orașul Sa Dec, în vecinătatea deltei Mekongului din Vietnam. Părinții lui Duras au fost implicați în campaniile de colonizare a Indochinei, prin promovarea culturii franceze către populația locală. În cărțile sale, Duras a amintit faptul că ambii părinți au fost profesori și au acceptat să participe la campania franceză de colonizare. La vârsta de 17 ani, tânăra Duras a emigrat în Franța pentru a studia la Universitatea Sorbona, în Paris. Pentru înțelege cum funcționează lumea, ea a optat pentru științe politice și drept. Cu toate acestea, valorile liberale ale Franței nu și-au găsit refugiul în gândirea lui Duras, care a îmbrățișat doctrina marxist-leninistă, fiind membră a partidului comunist timp de 10 ani.
Ulterior, Duras a fost exclusă din rândurile Partidului Comunist Francez, dar nu a abandonat doctrina pe parcursul vieții sale. În timpul războiului, ea a lucrat inițial pentru regimul nazist iar ulterior s-a alăturat rezistenței. Primul ei soț, Robert Antelme, a fost deportat de regimul nazist în lagărul de la Dachau, de unde s-a întors ulterior.
Din pricina unei sarcini pierdute, Marguerite a pierdut încrederea în credință și s-a refugiat în anteism, din care a ajuns să îmbrățișeze știința. Deși a fost o adeptă a curentului marxist, Duras a luat interviuri televizate lui François Mitterrand și realizatorului de filme Jean-Luc Godard.
Jurnalism și literatură
În 1942 începe să scrie și finalizează prima ei nuvelă în 1950, intitulată „ Un Barrage contre le Pacifique”, care, deși este al treilea roman publicat în acest interval de timp, este primul care are succes într-o societate care nu tolera nuvelele, ci doar romanele. În acei ani în societatea franceză era chiar și o mișcare anti-nuvele, pe care criticii și scriitorii o încurajau. Din punct de vedere al reperelor, Duras l-a admirat pe Marcel Proust, căruia i-a citit toate scrierile și care i-a oferit inspirația pentru literatura sa. La doi ani diferență de primul succes, Duras a publicat „Le Marin de Graltar” care a prins bine la publicul boem francez. În 1958, apare „Moderato cantabile”, care i-a deschis calea spre literatura dialogului. Acest curent a presupus ca acțiunea să aibă loc într-un context în care personajele conversează, iar totul este centrat pe replicile acestora. Succesul din 1958 aduce și prima manifestare în lumea cinematografiei, unde Duras scrie scenariul pentru filmul „Hiroshima Mon Amour” , alături de Alain Resnais.
Chiar dacă primul contact cu cinematografia a fost prin intermediul filmului „Hiroshima Mon Amour”, acesta nu a rămas și singurul, întrucât în 1975 Duras scrie și produce ecranizarea cărții „India Song”, care are ca personaj principal pe soția unui ambasador francez din India și amanții acestora.
Volumul său autobiografic „Amantul” are ca subiect central dragostea pe care o tânără fată din Franța o poartă unui bărbat mai mare cu 12 ani decât ea. În 1991, titlul romanului a fost schimbat în „ L’Amant de la Chine du Nord”. Alte romane pe care le-a scris au fost: L’Après-midi de Monsieur Andesmas, în 1962, Le Ravissement de Lol V. Stein, în 1964, Détruire, dit-elle, în 1969,în 1971, L’Été 80, în 1980 și La Pluie d’été, în 1990.
Marguerite Duras a scris și teatru, care a fost publicat în trei volume Théâtre I (1965), Théâtre II (1968) și Théâtre III (1984).
Bibliografie
https://www.britannica.com/biography/Marguerite-Duras
https://www.newyorker.com/books/page-turner/a-man-and-a-woman-say-what-you-like-theyre-differehttps://www.nytimes.com/1991/10/20/magazine/the-life-and-loves-of-marguerite-duras.htmlnt-on-marguerite-duras
https://theconversation.com/marguerite-duras-called-the-lover-a-load-of-shit-but-her-novel-about-her-affair-as-a-15-year-old-stuns-with-its-emotional-force-185779
