Autor:Alexandru Balaci
La 9 aprilie 1924 vedea lumina zilei Francisc Munteanu. Avea să devină un cunoscut scriitor, scenarist şi regizor de film (m. 1993).
Din fabrică, pe scenă
Fra n c i s c M u n t e a n u s-a născut la 9 aprilie 1924, în comuna Vețel, județul Hunedoara într-o familie modestă. După absolvirea gimnaziului, a început de tânăr să muncească pentru câștigarea existenței, fiind ucenic la Uzinele Mecanice Reșița, ajutor la un pictor maghiar, marinar în flota comercială pe Dunăre, iar în timpul războiului, militar în armata română, de două ori prizonier (1944 și 1945). După război, în 1945 a fost angajat lucrător la cinematograful Savoy din Arad, iar între 1947-1949 a început să scrie diverse articole în presă arădeană a timpului.
Din 1954, Francisc Munteanu a devenit regizor titular la Studioul Cinematografic Buft ea, unde avea să realizeze filme de mare succes, apreciate de marele public și critica de specialitate. În anul 1959, Francisc Munteanu, a debutat ca regizor realizând fi lmul său de referință Valurile Dunării, cu care a câștigat Marele Premiu la Festivalul Internațional de la Karlovy Vary.
Au urmat și alte fi lme de succes regizate de Francisc Munteanu, cărora cineastul le-a scris și scenografia, după cum urmează: Cerul nu are gratii, La patru pași de infinit, Dincolo de barieră, Cerul începe la etajul trei, Tunelul, Cântecele mării, Dragostea începe vineri, Sfânta Tereza și diavolii, Pistruiatul, Roșcovanul, Melodii, melodii, Detașamentul Concordia, Ana și hoțul, Un petic de cer, Vara sentimentală, Duminica în familie (ultimul, în 1988). În afara acestora a scris scenarii și pentru filme românești realizate de alți regizori cunoscuți: Zile fierbinți, Petrolul, pruncul și ardelenii, Buletin de București, Căsătorie cu repetiție, Pădurea de fagi și Coroana de fier (acesta din urmă în 1990).
Cea mai populară dintre operele sale este, fără îndoială,, serialul „Pistruiatul“ pe care l-a realizat pentru Televiziunea Română, reluat cu succes şi astăzi, și a cărui regie îi este deseori greşit atribuită prietenului său Sergiu Nicolaescu. Adevăratul regizor al cunoscutului serial a organizat o preselecţie, cu vreo 500 de băieţi, între 10 şi 15 ani ,pentru rolul Pistruiatului, descoperindu-l astfel pe Costel Băloiu. Ion Dichiseanu, unul dintre actorii preferaţi ai marelui regizor spunea: „Ce om minunat, Francisc Munteanu, cât de mult îi datorez! … Un om cald, deschis, cu umor şi spirit de echipă. Nu mai vorbesc de talent. Era o plăcere să joci sub bagheta lui, ştia să vorbească cu actorul, ştia cum să-l îndrume, îl lăsa liber, nu-i impunea, neapărat să facă aşa cum credea el că trebuie…
Prima dată cei doi s-au întâlnit la Buftea: … «aşteptam proba de filmare la « Dincolo de barieră ». S-a uitat în direcţia mea şi a zis: «Hai, Belmondo, vino să-ţi dau textul!» Nefiind obişnuit cu felul său de-a fi, am întors capul. “Nu tu, mă’, ăla dichisitul”. Este cunoscut și ca un scriitor de prim plan al perioadei comuniste, opera sa literară cuprinzând peste 70 de volume de proză: romane, nuvele, povestiri, traduceri de cărți pentru copii etc., majoritatea tratând fapte și întâmplări inspirate din realitate. Dintre romanele sale cele mai cunoscute: În orașul de pe Mureș (romanul de debut din 1951); Reîntoarcerea; Cerul începe la etajul 3; 4 zile fi erbinți; Roșcovanul; Profesorul de muzică; Statuile nu râd niciodată sau Cont Secret (ultimul, apărut în 1993).
Atât în filme cât și în scrierile sale, Francisc Munteanu a dat viață unor personaje aievea, prezentând fapte și împrejurări de un dramatism ieșit din comun. De-a lungul carierei sale, Francisc Munteanu a ocupat și funcții publice de răspundere, ajungând și vicepreședinte al Uniunii Cineaștilor din România.
Francisc Munteanu a murit pe 13 aprilie 1993 la București și a fost incinerat.
Filmografie
Ca regizor
- Valurile Dunării (1960) – regizor secund
- Soldați fără uniformă (1960)
- Drum nou (1961) (partea „Lada cu zestre”)
- Cerul n-are gratii (1962)
- La vârsta dragostei (1963)
- La patru pași de infinit (1964)
- Dincolo de barieră (1965)
- Cerul începe la etajul III (1967)
- Tunelul (1967)
- Cîntecele mării (1971)
- Sfînta Tereza și diavolii (1972)
- Pistruiatul (1973)
- Roșcovanul (1976)
- Melodii, melodii (1978)
- Detașamentul „Concordia” (1981)
- Un petic de cer (1984)
- Zbor periculos (1984)
- Vară sentimentală (1986)
- Duminică în familie (1988)
Ca scenarist
- Mingea (1959) – împreună cu Sinișa Ivetici și Andrei Blaier
- Valurile Dunării (1960) – împreună cu Titus Popovici
- Partea ta de vină… (1963) – împreună cu Petre Sălcudeanu
- Camera albă (1964)
- La patru pași de infinit (1964)
- Dincolo de barieră (1965)
- Cerul începe la etajul III (1967)
- Tunelul (1967)
- Cîntecele mării (1971) – împreună cu Boris Laskin
- Sfînta Tereza și diavolii (1972)
- Dragostea începe vineri (1973)
- Pistruiatul (1973) – serial TV
- Evadarea (1975)
- Zile fierbinți (1975)
- Roșcovanul (1976)
- Melodii, melodii (1978)
- Pruncul, petrolul și ardelenii (1981) – după o idee a lui Titus Popovici
- Detașamentul „Concordia” (1981)
- Ana și „hoțul” (1981)
- Buletin de București (1983)
- Un petic de cer (1984)
- Căsătorie cu repetiție (1985)
- Pădurea de fagi (1987)
- Coroana de foc (1990)
Opera literară
- Mecanicul și alți oameni de azi (schițe), București, 1951 (în colab. cu Titus Popovici);
- Lenta, București, 1954 (ed. revăzută, 1956; trad. sârbă, București, 1955; trad. rusă, Moscova, 1958);
- În orașul de pe Mureș (roman), București, 1954 (ed. II, 1957; ed. revăzută, 1971; trad. maghiară, București, 1956; trad. germană, București, 1958);
- Ciocîrlia, București, 1955 (trad. maghiară, Budapesta, 1959);
- Scrisoarea, București, 1955;
- A venit un om (nuvele), București, 1956 (ed. II, 1972);
- Statuile nu rîd niciodată (roman), București, 1957 (ed. II, 1959; ed. III, 1962; ed. revăzută, 1971; trad. maghiară, București, 1959; trad. rusă, Moscova, 1962);
- Fericitul negustor (roman), București, 1957;
- Hotel Tristețe, București, 1957 (trad. rusă, Moscova, 1959);
- Cerul începe la etajul 3, București, 1958 (trad. germană, București, 1964);
- Nuvele, București, 1959;
- Lenta, nuvele și povestiri, București, 1961;
- Terra di Siena, București, 1962 (trad. maghiară, București, 1962; trad. rusă, Moscova, 1963);
- Prietenul meu Adam, București, 1962;
- Hotel Tristețe și alte povestiri, București, 1965;
- Reîntoarcerea (roman), București, 1967;
- Profesorul de muzică. Nuvele de ieri și de azi, București, 1968;
- Încotro? (roman), București, 1970;
- Testamentul și alte povestiri, București, 1972;
- Strada semaforului, Cluj-Napoca, 1972;
- Pistruiatul (roman), București, 1976 (ed. II, 1981; trad. maghiară, București, 1979);
- Dacă toți copacii ar fi la fel (roman), București, 1977;
- Roșcovanul (roman), București, 1979;
- Profesorul de muzică (nuvele), București, 1979;
- Hoțul (roman), București, 1980;
- Povestiri de război, București, 1980;
- Oameni, fapte, amintiri, București, 1981;
- Filiera Prahova (roman), București, 1982;
- Patru zile fierbinți (roman), București, 1983;
- Dincolo de ziduri (roman), București, 1983;
- Cocorii zboară fără busolă (roman), București, 1984;
- Oameni, fapte, amintiri (vol. II), București, 1985;
- Prințesa din Sega (roman), București, 1985;
- Barajul (roman), București, 1986;
- Sonată în re major, București, 1987;
- Scrisori din Calea Lactee (roman), București, 1989;
- Cont secret (roman), Bucuresti, Odeon, 1993;
Premii
Mar del Plata 1965 pentru filmul La patru pași de infinit
Mamaia 1966 pentru filmul Tunelul
Marele Premiu la Festivalul Internaţional de la Karlovy Vary în 1961, penrtu filmul Valurile Dunării (scenarist).
Bibliografie
Calendar Rador
https://m.cinemagia.ro/actori/francisc-munteanu-1959/biografie/
https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/regizor-film-romanesc~francisc-munteanu~306
