Universitatea din București a lansat, în cadrul unei conferințe, rezultatele evaluării
naționale ICCS, cel mai mare studiu internațional și singurul dedicat educației civice și
pentru cetățenie Studiul, realizat în premieră în România de Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București București, 10 aprilie 2024. Universitatea din București anunță astăzi, 10 aprilie 2024, lansarea rezultatelor naționale ale evaluării ICCS – International Civic and Citizenship Education Study, cel mai mare studiu internațional și singurul dedicat educației civice și pentru cetățenie.
Studiul comparativ a fost inițiat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea
Performanțelor Educaționale cu scopul de a evalua competențele civice și pentru cetățenie ale elevilor de clasa a VIII-a. România a luat pentru prima dată parte la acest studiu sub
coordonarea echipei Laboratorului de Testare Educațională din cadrul Facultății de
Psihologie și Științele Educației a Universității din București.
În deschiderea oficială a conferinței de lansare au luat cuvântul ministra Educației din
România, Ligia Deca, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda,
consilierul senior de cercetare în cadrul Asociației Internaționale pentru Evaluarea
Performanțelor Educaționale, Ralph Carstens, directoarea studiului ICCS, Maria –
Magdalena Isac, experta în educație a Băncii Mondiale, Alina Sava, și președinta
Romanian-American Foundation, Roxana Vitan. Evenimentul a fost moderat de prof. univ.
dr. Lucian Ciolan, prorector pentru Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă al
Universității din București.
ICCS a evaluat, pentru anul 2022, competențele civice al tinerilor de clasa a VIII-a și
investighează modul în care acestea se formează. Această ediție a studiului a inclus aspecte
legate de cetățenie globală, dezvoltare durabilă, migrație, evoluția sistemelor politice și
utilizarea tehnologiilor digitale pentru participarea civică. De asemenea, în cadrul ICCS, se
colectează date privind diferite aspecte care ajută profesorii să predea și studenții să învețe, spre exemplu, oportunitățile de participare civică din școli.
La ICCS 2022 au participat 24 de țări: Brazilia, Bulgaria, Taipei (China), Columbia, Croația,
Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania (North Rhine-Westphalia), Germania
(Schleswig-Holstein), Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, România,
Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. În total, au participat aproximativ 82.000 de
elevi din aproximativ 3.400 de școli, alături de aproximativ 40.000 de profesori. Participarea României la studiu a fost finanțată de European Education and Culture Executive Agency, Romanian American Foundation și Ministerul Educației.
În România testele au fost administrate în format tipărit pe un eșantion format din 158 de
școli. Au participat 2.768 de elevi (dintre care 1.357 de băieți și 1.411 fete), 2.242 de
profesori și directorii din școlile respective.
Testul a constat în itemi care măsoară cunoștințele civice ale studenților și capacitatea de
analiză în domeniul educației civice și pentru cetățenie. În România, testul a fost administrat pe hârtie, incluzând 11 clustere de itemi. În plus, elevii au răspuns la chestionarul european și un chestionar cu întrebări privind backgroundul acestora, contextul școlar, percepțiile și concepțiile acestora. De asemenea, în fiecare școală selectată în eșantion, directorul și un număr de profesori selectați aleatoriu au răspuns la întrebări privind caracteristicile școlii și comunității.
ICCS – International Civic and Citizenship Education Study
Principalele constatări
Cunoștințe și gândire civică
Elevii români au obținut un scor mediu de 470 la evaluarea cunoștințelor și gândirii civice,
semnificativ mai mic decât media ICCS 2022 (508), plasând România pe locul 16 din 20 țări participante.
Aproximativ un sfert dintre elevii români se află la nivelul D de competență sau mai jos (față de 14.2% media ICCS 2022), iar aproximativ o cincime se află la nivelul A (față de 30.6% media ICCS 2022).
Implicarea civică în școală și comunitate
Cei mai mulți elevi români, 86%, au votat pentru alegerea reprezentantului clasei în consiliul elevilor, față de 78%, media țărilor participante la ICCS 2022;
Mai puțin de o treime dintre elevii români (28%) au interes ridicat și foarte ridicat față de
politică și problemele sociale, față de 30%, media ICCS 2022;
Mai mulți elevi români (55%), decât media ICCS 2022 (37%) au declarat că fac parte din
grupuri de voluntariat care ajută comunitatea locală.
Încrederea în instituțiile statului, intențiile de vot și participare
Cei mai mulți elevi români (7 din 10) consideră că democrația este cea mai bună formă de
guvernământ, dar numai 4 din 10 elevi au încredere ridicată în Guvern și Parlament, față de 5 din 10 media ICCS.
Intențiile de vot ale elevilor români sunt mai optimiste decât media ICCS 2022, peste trei
sferturi dintre aceștia au declarat că ar vota la cel puțin un tip de alegeri în viitor.
Asemănător elevilor din celelalte țări participante, cel puțin jumătate dintre elevii români se
așteaptă să participe pe viitor la activități civice legale și politice (să ia legătura cu
reprezentantul ales, să participe la marșuri/proteste pașnice, să colecteze semnături pentru o petiție).
Într-o măsură mai mare decât media ICCS 2022, elevii români consideră că pe viitor se vor
implica în activități de protecția mediului, iar aproape 9 din 10 elevi consideră că îi vor
încuraja și pe ceilalți să se implice.
Cetățenie europeană
Elevii români au un sentiment puternic de apartenență europeană: 97% dintre aceștia se
declară europeni, 94% sunt mândri de apartenența României la Uniunea Europeană, ambele procente sunt mai mari decât media ICCS 2022 (95% respectiv 91%).
Majoritatea elevilor români susțin libertatea de circulație în interiorul Europei: 96% dintre
aceștia consideră că libertatea cetățenilor europeni să lucreze oriunde în Europa este benefică pentru economia europeană și numai 30% dintre aceștia, față de 4% media ICCS 2022, consideră ar trebui să se limiteze într-o anumită măsură drepturile europenilor la muncă în spațiul european.
Principalele recomandări
Ministerul Educației și alte instituții
Revizuirea periodică și îmbunătățirea curriculum-ului de educație civică, ținând cont de
rezultatele studiului ICCS și marile provocări locale/globale cu care ne confruntăm.
Mini-granturi de inovare dedicate școlilor pentru a susține proiecte civice (mai ales de
dezvoltare durabilă și mediu).
Revizuirea standardelor de evaluare externă a unităților de învățământ în sensul integrării
aspectelor ce țin de educație civică și dezvoltare durabilă.
Programe de formare continuă a cadrelor didactice, oferite în parteneriat cu o diversitate de
furnizori (universități, organizații non-profit, companii), dedicate îmbunătățirii nivelului de
competență al cadrelor didactice pentru predarea educației civice (mai ales privind instituțiile și participare politică, dezvoltare durabilă respectiv a metode specifice: învățarea bazată pe proiecte, service learning, învățarea bazată pe cercetare, photovoice).
Programe de tip „ziua ușilor deschise” pentru a-i ajuta pe tineri să înțeleagă modul în care
sunt organizate și funcționează instituțiile statului.
Unitățile de învățământ preuniversitar
Inițierea unor programe/proiecte/activități de învățare prin experiență în domeniul educației civice, alături de autoritățile publice locale, organizații neguvernamentale și nu numai.
Susținerea structurilor reprezentative ale elevilor (de exemplu, Consiliul Elevilor) în vederea
creșterii numărului de elevi implicați, diversificării profilelor celor reprezentanți și creșterii
influenței acestor structuri în luarea deciziilor la nivelul școlilor.
Adoptarea unor pedagogii inovative și crearea unor experiențe autentice și relevante de
învățare pentru elevi. Pedagogiile inovative, experiențele de învățare aplicate, ancorate în
realitatea cotidiană, pot face învățarea mai atractivă și pot motiva elevii pentru învățare.
Revizuirea modalităților de evaluare a elevilor la educație civică în sensul testării gândirii
civice a elevilor, aplicată la contexte cotidiene de viață.
Ghidarea sistematică a elevilor pentru a înțelege mai bine impactul tehnologiilor și social
media asupra democrației.
Părinții (și familia extinsă)
Discuții permanente cu copiii lor privind problemele sociale/politice actuale, locale și
globale.
Discuții permanente privind ceea ce învață copiii lor la școală la educație civică și
disponibilitatea de a învăța de la aceștia.
Promovarea unui consum informat și responsabil de social media, tehnologie și resurse
