Context
José Martí a fost poet și scriitor și revoluționar cubanez, care s-a luptat pentru eliberarea Cubei de sub influența Spaniei. A rămas în istorie pentru campaniile împotriva stăpânirii spaniole. S-a născut la data de 28 ianuarie 1853 și a trecut la cele veșnice pe 19 mai 1895.
Viața lui José Martí
Activitatea politică José Martí a generat un curent patriotic în America Latină, legat de lupta pentru independență. Chiar și la ora actuală acest curent este răspândit în țările latine. Numele José Martí este sinonim cu „libertatea” și lupta pentru eliberare. În activitatea publicistică s-a remarcat prin subiectele diverse referitoare la : libertate, fraternitate, libertatea continentului american și unitatea în fața străinilor.
José Martí a primit educație la Havana, iar la vârsta de 15 ani a început să scrie primele sale poeme revoluționare. La vârsta de 16 ani a fondat ziarul „La Patria Libre”, iar din 1868 a început să manifeste simpatii față de revoluționarii cubanezi. Pentru simpatiile sale a fost condamnat la șase luni de muncă grea, iar în 1871 a fost deportat în Spania. În Spania și-a continuat studiile și a absolvit Universitatea din Zaragoza, Facultatea de Drept în 1874 și a început să scrie eseuri politice. Și-a petrecut următorii ani în Franța, Mexico și Guatemala, unde a scris și a predat cursuri de drept.
În 1878 s-a reîntors în Cuba, unde și-a reluat activitatea politică. A fost din nou deportat în Spania, în 1879, de unde a plecat în Franța și în Statele Unite, apoi în Venezuela, în 1881. În Venezeula a fondat „Revista Venezolana” care a atras mânia regimului politic aflat la conducere, în frunte cu dictatorul Antonio Guzmán Blanco. Sub amenințarea morții, Marti s-a întors la New York, unde a rămas până la finalul vieții. De la New York a publicat poezii, scrieri și articole de ziare pentru eliberarea țării natale. Pentru articolele sale a primit o rubrică în ziarul „La Nación” din Buenos Aires.
Dintre poemele sale politice, amintim : „Versos libers”, care a fost scris între 1878 și 1882. Conform criticilor, poezia sa a contribuit decisiv la dezvoltarea prozei spaniole și la promovarea și înțelegerea țărilor din America Latină. Cele mai cunoscute eseuri ale sale au fost : „Emerson, Whitman, Nuestra América și Bolívar”.
Din scrierile sale putem deduce sensibilitatea scriitorului, dragostea pentru justiție, natură și dorința de a vedea Cuba liberă. Scrierile traduse în engleză au fost: „Writings on the United States and American Imperialism, Our America: Writings on Latin America, the Cuban Struggle for Independence și On Education”. În 1892, Martí a fost votat „delegado”, delegatul Partido Revolucionario Cubano, la a cărui fondare a participat. În fruntea partidului, el refuză să fie numit președinte, fiind mulțumit să i se spună „delegado”, întrucât dorea să fie la același nivel cu toată lumea.
Centrul de comandă a fost stabilit în New York, de unde voia să înceapă o revoltă în Cuba. A părăsit orașul New York pentru a călători în Santo Domingo, pe 31 ianuarie 1895, unde a fost însoțit de Máximo Gómez și alți compatrioți. Invazia Cuba a început pe 11 aprilie 1895, iar în același an și-a găsit sfârșitul în bătălia de pe câmpiile Dos Ríos. A trecut la cele veșnice la doar șapte ani diferență de independența Cubei.
Autor:Alexandru Balaci
*
Bibliografie
https://www.britannica.com/biography/Jose-Marti
https://www.newworldencyclopedia.org/entry/Jose_Marti
https://poets.org/poet/jose-marti
RADOR – 11 aprilie
