Noul pact european privind migrația, adoptat miercuri de Parlamentul European, stârnește ecouri în interiorul și în afara Uniunii. „După aproape un deceniu, noul pact al UE privind migrația și azilul a fost în sfârșit adoptat de Parlamentul de la Strasbourg. Desigur, fără să mulțumească pe toată lumea”, după cum constată The Guardian, care amintește că partidele de extremă-dreapta consideră că pachetul legislativ nu este suficient de dur, iar extrema stângă obiectează și ea, pe motiv că textul este … mult prea dur, deoarece abandonează valorile europene axate pe compasiune și demnitate umană. La rândul lor, organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, Human Rights Watch și International Rescue Committee, denunță faptul că pactul ar aduce o suferință mai mare migranților, mai puțină protecție și mai multe încălcări ale drepturilor azilanților, subliniază The Guardian.
Conceput după criza migrației din Europa din 2015, care a făcut ca 1,3 milioane de persoane – majoritatea refugiați sirieni – să treacă în bloc Mediterana, pactul stabilește centre de frontieră unde cererile de azil sunt verificate și, pe de altă parte, accelerează deportările/returnările, explică Corriere della Sera, care subliniază că statele membre UE trebuie fie să primească mii de solicitanți de azil din state din prima linie precum Italia și Grecia, fie să ofere bani sau alte resurse națiunilor aflate sub cea mai mare presiune.
France 24 analizează reacțiile politice de după vot, care merg de la „Zi istorică” la „Cui în sicriul UE”, în conformitate cu orientările politice ale liderilor. Roberta Metsola și Ursula von der Leyen au salutat faptul că acest Pact privind migrația și azilul „a devenit realitate”, la fel și președintele francez, Emmanuel Macron, sau cancelarul Olaf Scholz, care au apreciat textul drept un „pas istoric indispensabil”. Mai reținut, ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a prezentat reforma drept „cel mai bun compromis posibil”, ținând cont de „nevoile prioritare” ale Italiei, aflată în prima linie în fața fluxurilor migratorii. France 24 observă că, după cum era de așteptat, Polonia și Ungaria și-au manifestat rezerva sau chiar opoziția față de unele prevederi: premierul polonez Donald Tusk a spus că guvernul său va „proteja” Polonia de programul Uniunii Europene de relocare a migranților, ale cărui reguli au suferit o revizuire majoră în materie de azil, iar Viktor Orban a remarcat sec: „încă un cui în sicriul Uniunii Europene”.
Cu alegerile europene la orizont, problema imigrației ilegale poate juca un rol important în multe țări și un eșec al acestei propuneri legislative ar fi avut un efect devastator asupra campaniei, amintește publicația de limba spaniolă ABC. „Suntem conștienți că este mărul discordiei din UE în ultimii ani”, dar și că „acest rezultat este întotdeauna mai bun decât orice rezultat care ar fi lăsat în voia sorţii guvernele statelor membre”, a spus
comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care trebuie acum să pregătească planul de implementare a acestui pact înainte de luna iulie, pentru că sunt multe necunoscute care nu au fost rezolvate în mod specific în pachetul legislativ, după cum notează ABC.
Tensiunile din Orientul Mijlociu cunosc o nouă escaladare după recentele atacuri ale Israelului asupra unor oficiali iranieni de rang înalt. Dintr-o serie de rapoarte ale serviciilor americane de informații, citate de Wall Street Journal, reiese că un atac din partea Iranului sau a aliaților săi asupra unor obiective israeliene este iminent. Teheranul a amenințat în mod public că va riposta în urma atacului din Siria de săptămâna trecută asupra unei reședințe diplomatice iraniene din Damasc, unde se presupune că autorul ar fi fost Israelul. Lovitura s-a soldat cu moartea mai multor oficiali ai armatei iraniene, printre care și un important membru al elitei Quds din cadrul Forțelor Revoluționare Islamice, generalul Mohammad Reza Zahedi, cel care, potrivit relatărilor presei iraniene, dar și declarațiilor unor oficiali americani, a condus operațiunile paramilitare iraniene din Siria și din Liban. Bloomberg și Axios dezvăluie că șeful Comandamentului Central al Statelor Unite (Centcom) responsabil cu operațiunile din Orientul Mijlociu, generalul Erik Kurilla, este așteptat în Israel joi, 11 aprilie. Acesta ar urma să se întâlnească cu Statul Major local și cu ministrul apărării, Yoav Gallant, pentru a coordona răspunsul la o posibilă ofensivă împotriva țintelor din Israel, desfășurată cu drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Un astfel de atac ar fi fără precedent, mai notează Bloomberg.
De asemenea, potrivit Axios, miniștrii de Externe ai Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Irakului și Qatarului au discutat la telefon cu omologul lor iranian despre tensiunile din regiune și au îndemnat Teheranul să acționeze responsabil. Acest apel ar urma unei cereri directe venite din partea Casei Albe, mai precizează publicația citată.
„Atât de temută după 7 octombrie, conflagrația regională dintre Israel și vecinii săi nu a avut loc până acum, chiar dacă tensiunile și schimburile de foc cu Libanul au loc zilnic”, observă la rândul său Liberation, care crede că această stare de aparent echilibru se va deteriora ireversibil.
Încheiem revista presei cu o știre despre… presă: Le Monde, în parteneriat cu site-ul maghiar de investigații Direkt36 și săptămânalul portughez Expresso, dezvăluie că în spatele achiziției private a canalului Euronews din anul 2022 se află entități apropiate premierului ungar Viktor Orban. Complet ascunsă până acum, această implicare a puterii maghiare ridică semne de întrebare cu privire la motivele reale din spatele acestei preluări a unui canal creat în 1993 pentru a concura cu CNN-ul american. O prezentare PowerPoint a fondului finanțator Széchenyi, clasificată „strict confidențial”, menționează în mod explicit că unul dintre obiectivele achiziției Euronews, descris drept „al șaptelea cel mai influent brand în politicile UE”, îl reprezintă „atenuarea influenței de stânga în jurnalism”. Le Monde și Espresso reamintesc faptul că Orban este cunoscut tocmai pentru că a transformat o mare parte a presei din Ungaria în organe de propagandă, sub pretextul că dorește să „reechilibreze” orientarea lor politică.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
