”Războiul din umbră dintre Iran și Israel explodează într-un război deschis”, titrează The Economist, comentând că după ce decenii întregi s-a luptat cu Israelul prin intermediul unor grupări teroriste sau al altor state, Iranul a lansat sâmbătă noapte pentru prima dată un atac direct asupra teritoriului israelian. Teheranul s-a simțit „forțat” să treacă la represalii directe, după ce forțele armate israeliene au lovit în urmă cu două săptămâni un sediu diplomatic iranian de la Damasc, pentru a elimina câţiva comandanți aflaţi în spatele operațiunilor teroriste ale diferitelor miliții. Acum nivelul de risc crește, la fel și costurile, pentru toată lumea, avertizează Il Corriere de la Serra. Atacul a fost ”periculos, provocator – și, aparent, aproape conceput să eșueze”, consideră Politico, explicând că niciunul dintre sutele de proiectile lansate asupra Israelului nu a lovit o țintă majoră, fiind interceptate aproape în totalitate. Politico mai constată și că rămân o serie de întrebări încă fără răspuns. Care este intenția reală a Iranului? A fost atacul mai mult un exercițiu de imagine sau un efort real al Teheranului de a escalada conflictul și, și mai important, vor reuși Statele Unite să prevină un război pe scară largă în regiune, așa cum se străduiesc de mai bine de șase luni?”. Financial Times consideră că ”Iranul a aruncat zarurile în conflictul cu Israelul” pentru că, lansând un atac atât de masiv, republica islamică a transmis mesajul că este dispusă să-și riște propria securitate confruntându-se direct cu Israelul și, eventual, atrăgând și Statele Unite în luptă. Va fi dispus și Israelul să treacă Rubiconul? se întreabă, la rândul său, The Hill, înclinând mai degrabă spre un răspuns afirmativ. Chiar dacă a respins peste 300 de rachete lansate asupra întregului teritoriu, este puțin probabil ca autoritățile de la Ierusalim să considere chestiunea încheiată, conchide ziarul american. Deocamdată, potrivit New York Times, președintele Joe Biden l-a descurajat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să dea undă verde pentru un atac împotriva Iranului și, potrivit Washington Post, se fac în continuare presiuni pentru ca această confruntare să nu escaladeze. Și lumea politică de la Ierusalim este divizată. În timp ce membrii de extremă dreaptă din guvernul israelian cer represalii dure, reprezentanții moderați au cerut o abordare echilibrată, menită să evite o escaladare în spirală, constată Times of Israel. Comunitatea internațională a făcut de asemenea apeluri la reținere, calificând atacul Iranului drept ”inacceptabil” și o ”escaladare gravă”. ”Îndemnăm toate părțile să dea dovadă de cea mai mare reținere pentru a evita orice acțiune care ar putea duce la confruntări militare majore pe mai multe fronturi în Orientul Mijlociu”, a subliniat duminică secretarul general al ONU, Antonio Guterres, citat de Le Vif. Însă, după cum conchide Financial Times, acest atac oferă o lovitură grea speranțelor Occidentului și ale lumii arabe de a reduce ostilitățile din regiune și de a pune capăt războiului din Gaza.
De pe celălalt front de război deschis, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut duminică un răspuns global „hotărât și unit” la „teroarea” răspândită de Iran și Rusia prin folosirea dronelor și a rachetelor, multe de fabricație iraniană. „În Ucraina, cunoaștem foarte bine oroarea unor atacuri similare ale Rusiei, care folosește aceleași drone Shahed și rachete rusești, aceleași tactici de atacuri aeriene masive”, a subliniat Zelenski, condamnând atacul lansat de Teheran asupra Israelului. „Acțiunile Iranului amenință întreaga regiune și întreaga lume, la fel cum acțiunile Rusiei amenință cu un conflict mai larg, iar colaborarea evidentă dintre cele două regimuri pentru răspândirea terorii trebuie abordată cu un răspuns hotărât și unit din partea lumii”, a mai adăugat președintele ucrainean citat de La Libre Belgique.
În final, ne oprim asupra unui articol dedicat de Financial Times părticipării României la Bienala de la Veneția cu mozaicuri moderne, cândva arta preferată a regimului comunist. Într-o galerie a Institutului Cultural Român de la Veneția, artistul Șerban Savu va coordona o echipă de plasticieni mozaicari de la școlile de artă de la Iași, România și de la Chișinău, din R. Moldova, cu care, pe parcursul celor șapte luni ale Bienalei de la Veneția, va crea o scenă de picnic în mozaic, detaliază Financial Times, precizând că după încheierea Bienalei, lucrarea va fi instalată în Republica Moldova, a cărei istorie este strâns legată de cea a României. Același artist a creat și proiectul ”Ce este Munca”, ce va fi de asemenea prezent în pavilionul României și care cuprinde picturi ilustrând o complexă ”iconografie” de activități și distracții, impregnată de un specific sentiment est-european. Pornind de la constatarea că Șerban Savu pictează ca să înțeleagă transformarea României din ultimii 35 de ani, Financial Times se oprește și asupra condiției artistului plastic după căderea comunismului, constatând că ”într-o anume măsură, recalibrarea și adaptarea la realitatea postcomunistă fără o centură de siguranță din partea statului e o problemă pentru artiștii din blocul estic”.
Carolina Ciulu
