Autor:Alexandru Balaci
Context
Războiul hispano-american își are originea în rebeliunea împotriva dominației spaniole care a început în Cuba în 1895. Măsurile represive pe care Spania le-a luat pentru a suprima războiul de gherilă, cum ar fi adunarea populației rurale din Cuba în orașe de garnizoană pline de boli, au fost descrise în mod grafic în ziarele americane și au inflamat opinia publică. În ianuarie 1898, violențele din Havana au determinat autoritățile americane să ordone navei de război USS Maine să ajungă în portul orașului pentru a proteja cetățenii americani. La 15 februarie, o explozie masivă de origine necunoscută a scufundat nava Maine în portul Havana, ucigând 260 dintre cei 400 de membri ai echipajului american aflați la bord. O Curte de anchetă navală oficială a SUA a decis în martie, fără prea multe dovezi, că nava a fost aruncată în aer de o mină, dar nu a dat vina în mod direct pe Spania. O mare parte a Congresului și o majoritate a publicului american au exprimat puține îndoieli cu privire la faptul că Spania era responsabilă și au cerut o declarație de război.
În aprilie, Congresul american s-a pregătit pentru război, adoptând rezoluții comune ale Congresului care cereau retragerea Spaniei din Cuba și îl autorizau pe președintele William McKinley să folosească forța. La 23 aprilie, președintele McKinley a cerut 125.000 de voluntari pentru a lupta împotriva Spaniei.
A doua zi, Spania a emis o declarație de război
Statele Unite au declarat război la 25 aprilie. La 1 mai, escadrila americană din Asia sub comanda comodorului George Dewey a distrus flota spaniolă din Pacific în Golful Manila, în prima bătălie a Războiului hispano-american. Victoria decisivă a lui Dewey a deschis calea pentru ocuparea Manilei de către SUA în august și pentru eventualul transfer al Filipinelor de sub controlul spaniol la cel american. O flotă spaniolă a acostat în portul Santiago din Cuba în luna mai, după ce a traversat Atlanticul dinspre Spania. O forță navală americană superioară a sosit la scurt timp după aceea și a blocat intrarea în port. În iunie, Corpul al V-lea al armatei americane a debarcat în Cuba cu scopul de a mărșălui spre Santiago și de a lansa un asalt coordonat pe uscat și pe mare asupra fortăreței spaniole.
Printre trupele terestre americane se numărau și „Rough Riders” conduși de Theodore Roosevelt, cunoscută oficial sub numele de First U.S. Voluntary Cavalry. La 1 iulie, americanii au câștigat bătălia de la San Juan Hill, iar a doua zi au început asediul orașului Santiago. La 3 iulie, flota spaniolă a fost distrusă în largul Santiago de către navele de război americane conduse de amiralul William Sampson, iar la 17 iulie spaniolii au predat orașul – și astfel Cuba – americanilor. În Puerto Rico, forțele spaniole au fost, de asemenea, învinse de forțele americane superioare, iar la 12 august a fost semnat un armistițiu între Spania și Statele Unite. La 10 decembrie, Tratatul de la Paris a pus capăt în mod oficial Războiului hispano-american.
Imperiul spaniol a fost dizolvat
Prin semnarea tratatului de pace de la Paris, Spania pierdea ultimele colonii din Lumea Nouă. Statele Unite preluau Filipinele, Puerto Rico și insula Guam. Cuba și-a câștigat atunci independența, dar va cădea sub autoritatea americană. Insurgenții filipinezi care au luptat împotriva dominației spaniole în timpul războiului și-au îndreptat imediat armele împotriva noilor ocupanți, iar trupele americane au cunoscut pierderi de 10 ori mai multe în reprimarea Filipinelor decât în înfrângerea Spaniei.
Imperiul spaniol, cândva mândru, a fost practic dizolvat.
Bibliografie
Calendar Rador
https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-inceput-razboiul-din-1898-dintre-spania-si-581199.html
https://evenimentulistoric.ro/uss-maine-nava-care-a-explodat-in-mod-misterios-si-a-dus-la-izbucnirea-unui-razboi.html
https://www.britannica.com/event/Spanish-American-War
