Cu ocazia împlinirii a 38 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, riscul unui alt incident radioactiv în Ucraina crește din cauza ocupării de către Rusia a celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporijjia, în timp ce alte trei centrale se află, de asemenea, într-o zonă de război, scrie presa internațională.
Ucraina cere ajutor pentru a evita un alt incident radioactiv, președintele Volodimir Zelenski avertizând că „radiațiile nu cunosc granițe sau steaguri naționale. Dezastrul de la Cernobîl a arătat cât de repede pot apărea amenințările letale. În plus, infrastructura din jurul altor centrale nucleare ucrainene poate deveni o țintă ca parte a atacurilor rusești asupra sistemului energetic al țării, a avertizat Zelenski, citează 20 Minutos.
Statele Unite au găzduit o întâlnire virtuală a donatorilor internaționali pentru Ucraina, la doar câteva zile după ce au aprobat un pachet de ajutoare militare și economice de 61 de miliarde de dolari, administrația președintelui Joe Biden anunțând imediat după aprobarea noului ajutor că un miliard de dolari în artilerie, apărare antiaeriană și alte materiale vor fi trimise cât mai curând posibil de la depozitele NATO din Europa către linia frontului, anunţă Euronews. Kievul a primit de la Statele Unite rachete Atacms cu o rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri, a confirmat Casa Albă. Potrivit surselor Pentagonului, citate de The New York Times, rachetele Atacms ar putea fi folosite din nou în curând împotriva țintelor din Crimeea sau Donbass.
„Nu este prea târziu pentru ca Ucraina să câștige” în războiul împotriva Rusiei, cu condiția ca Occidentul să își respecte promisiunile de a-i furniza mai multe arme, a declarat, la rândul său, șeful NATO, Jens Stoltenberg, salutând aprobarea de către Congres a vastului plan american de asistență militară pentru Ucraina, de peste 60 de miliarde de dolari, și angajamentele în același sens luate de alte țări, inclusiv Marea Britanie, Germania și Țările de Jos, reţine La Libre Belgique. Totodată, la întâlnirea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, la care au participat 24 de țări partenere, Spania a anunţrat că va trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Patriot pentru a-și consolida apărarea împotriva Rusiei, așa cum a anunțat ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, relatează La Razon, acest mesaj venind în mijlocul dezbaterii privind trimiterea acestor sisteme de apărare antiaeriană, după ce chestiunea a fost recent pe masa miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE. Ajutorul spaniol planificat pentru lunile următoare include mitraliere ușoare și grele, vehicule logistice protejate pe roți, vehicule blindate de infanterie, arme antitanc și obuziere de artilerie de câmp, detaliază ziarul spaniol şi subliniază că la întâlnire a participat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a mulțumit pentru ajutorul acordat și a subliniat că războiul „este al tuturor, un conflict în care ajutorul pentru apărarea antiaeriană și artilerie este vital”. În plus, Finlanda a anunțat că va contribui la misiunea de supraveghere aeriană a NATO în Marea Neagră începând cu luna iunie, prin desfășurarea a opt avioane de luptă F/A 18 Hornet la Constanța, aceasta fiind prima dată când Helsinki este integrat în rotația de supraveghere aeriană a NATO, la un an de la intrarea ţării în Alianța Atlantică, notează La Razon şi adaugă că misiunea de patrulare aeriană își propune să monitorizeze și să asigure integritatea spațiului aerian din flancul estic al NATO și să prevină conflictele prin măsuri de apărare și descurajare.
În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron gata să deschidă dezbaterea asupra unei apărări europene, inclusiv asupra armelor nucleare. „Să punem totul pe masă și să vedem ce ne apără cu adevărat într-un mod credibil”, a declarat liderul francez, a doua zi după discursul său de la Sorbona, într-un interviu susținut la Strasbourg, menţionează Le Monde. Construirea unei Europe a apărării a fost de foarte multă vreme un obiectiv al Franței, care a întâmpinat adesea reticențe din partea partenerilor săi, care considerau umbrela NATO mai sigură, însă invadarea Ucrainei de către Rusia și posibila revenire la Casa Albă a lui Donald Trump a relansat dezbaterea asupra autonomiei europene în materie de apărare. Pe scurt, rezumă ziarul economic german Handelsblatt, „Macron vrea să salveze UE – și moștenirea sa politică”. „În discursul său de la Sorbona, președintele francez a încercat să redescopere spiritul primului său discurs despre Europa ca președinte nou ales în 2017, notează Politico, dar Macron din 2024 este o figură foarte diferită de cel care a vorbit cu șapte ani în urmă, observă presa din Bruxelles, care adaugă: „Concluzia lui că rămâne ‘optimist’ pentru Europa nu ne poate face să uităm că este un președinte foarte slăbit care se adresează Franței și partenerilor săi europeni”. Aşadar, un președinte care caută „să relanseze campania electorală a partidului său”, în timp ce, potrivit sondajelor, acesta din urmă „rămâne în urma extremei drepte cu peste 10 puncte pentru viitoarele alegeri europene”, conchide Politico. Între timp, miniștrii Apărării din Franța, Sébastien Lecornu, și Germania, Boris Pistorius, au lansat prima fază a proiectului pentru viitorul sistem de tancuri de luptă, care le vor înlocui pe cele actuale la orizontul anului 2040, oficializând la Paris acordul în vederea notificării contractelor până la sfârșitul anului către companiile implicate în faza 1A pentru fiecare dintre cei opt piloni în care a fost segmentat proiectul, la care ambele țări participă cu 50 %, informează El Periodico. Miniștrii au precizat foarte clar că deocamdată acesta este un program binațional, dar există și alte țări care și-au exprimat deja interesul, în special Italia, care are deja statut de observator. S-a vorbit și despre Țările de Jos și unele țări din Europa de Est, adaugă ziarul spaniol. Surse din Departamentul francez al Apărării au precizat că încorporarea altor țări în proiectul bilateral s-ar putea face ca simpli clienți sau ca parteneri industriali. Sursele au menţionat că intenția pentru viitor este de a exporta sisteme de luptă MGCS, la fel cum este planificat să facă cu viitoarea aeronavă europeană de luptă (SCAF), în proiectul căreia care sunt implicate Franța, Germania și Spania, deși prima a întârziat cu finalizarea intenţiei în contracte, notează El Periodico.
La Beijing, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping vineri, în timp ce cele două țări se străduiesc să mențină o linie de comunicare, „în ciuda diferențelor lor privind securitatea economică și națională și în ciuda fricțiunilor geopolitice din Asia de Est, Orientul Mijlociu și Ucraina”, subliniază The New York Times. Ambele părți au înregistrat îmbunătățiri pe câteva fronturi modeste și practice, „în special în ceea ce privește comunicarea dintre cele două armate ale lor și facilitarea călătoriilor între cele două țări”, dar Washingtonul și Beijingul nu au făcut niciun progres „în chestiunile strategice fundamentale ale politicii comerciale și asupra conflictelor teritoriale din Marea Chinei de Sud și din Taiwan”, subliniază The New York Times. În ciuda punctelor de fricțiune, vizita lui Antony Blinken în China reprezintă un semnal al scăderii tensiunilor dintre China și Statele Unite, exacerbate în timpul mandatului fostului președinte Donald Trump – care promite încă o dată o linie dură împotriva Beijingului, dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie, consemnează Liberation. Potrivit unor oficiali americani, Antony Blinken a încercat, de asemenea, să liniștească Beijingul în legătură cu Taiwanul, înainte de învestirea, pe 20 mai, a unui nou președinte pe insula revendicată de China, opinează France24 şi crede că arhipelagul este cu atât mai probabil să apară printre problemele delicate susceptibile a fi ridicate cu cât Congresul american a dat undă verde, marți, unui pachet de asistență militară de 95 de miliarde de dolari destinat aliaților Washingtonului precum Taipei.
Cristina Zaharia, RADOR
