Vizita președintelui Klaus Iohannis în SUA este analizată de presa internațională. Joe Biden l-a primit la Casa Albă pe liderul român, pentru a sărbători 20 de ani de apartenență la NATO, titrează The Washington Post, precizând că cei doi lideri au subliniat că NATO a devenit mai puternică prin includerea României și au elogiat cooperarea bilaterală în domenii precum securitatea internațională, economia și sprijinul neîntrerupt acordat Ucrainei. România a devenit un nod nevralgic al NATO în desfășurarea pe flancul estic, mai ales după invazia rusă în Ucraina, când Alianța a convenit să înființeze grupuri de luptă în Bulgaria, Slovacia, Ungaria și România, comentează agenția spaniolă EFE. În plus, prin extinderea continuă, baza Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare bază NATO de pe continent, chiar mai mare decât facilitățile americane de la Ramstein, și va găzdui aproximativ 10.000 de soldați ai Alianței, menționează EFE. În același timp, președintele Biden i-a mulțumit omologului său român, Klaus Iohannis, pentru creșterea cheltuielilor militare ale țării prin depășirea pragului de 2% din PIB, pe care NATO îl cere aliaților, pentru a consolida apărarea comună în fața creșterii tensiunilor cu Rusia, notează Europa Press. Totodată, potrivit publicației Army Recognition, au fost confirmate negocierile în desfășurare privind un potențial transfer în Ucraina al unei unităţi de apărare antiaeriană Patriot deținute de România, o decizie strategică ce subliniază angajamentul Bucureștiului de a sprijini Kievul, asigurându-se totodată că propriile sale capacități de apărare rămân solide. Ucraina, care a primit trei sisteme Patriot prin donații din partea SUA, Germaniei și Țărilor de Jos, continuă să se confrunte cu amenințări semnificative din partea rachetelor balistice și hipersonice, iar sistemele Patriot din Ucraina joacă un rol esențial în apărarea țintelor civile și militare de aceste amenințări, subliniază Army Recognition.
Între timp, la Bruxelles, UE a aprobat un plan de utilizare a profiturilor generate de investirea activelor rusești înghețate pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, anunță Politico. Acest acord, care mai trebuie confirmat la nivelul miniștrilor UE, vine după dezbateri lungi și acerbe cu privire la modul de utilizare a activelor statului rus blocate după lansarea invaziei ruse în Ucraina, care reprezintă în UE în jur de 210 miliarde de euro, amintește La Libre Belgique. Conform planului adoptat, 90% din veniturile confiscate vor merge către Facilitatea europeană pentru Pace (EFF), care finanțează achizițiile de arme, crucială într-un moment în care Kievul cere muniții și sisteme de apărare aeriană pentru a opri o armată rusă în ofensivă, adaugă ziarul belgian.
În Rusia, președintele Vladimir Putin și-a început cel de-al cincilea mandat cu exerciții nucleare, titrează Foreign Policy. În timp ce liderul rus a depus jurământul pentru a cincea oară ca președinte, forțele armate ale țării sale s-au pregătit pentru exerciții tactice cu arme nucleare, pentru a sublinia cât de mult s-a schimbat Rusia de la primul mandat al lui Putin, în urmă cu 24 de ani, analizează revista americană și consemnează că exercițiile rusești par a fi o declarație politică menită să descurajeze NATO. Însă probabilitatea ca Rusia să desfășoare arme nucleare în regiune s-ar ridica dacă Putin ar începe să se simtă încolțit în război, atenționează Foreign Policy. Conștient de efectul terifiant al folosirii unei arme nucleare, ar fi mai multe șanse ca Putin să desfășoare un focos nuclear tactic pentru a-i uimi pe liderii occidentali, pentru a-și schimba poziția față de război, mai degrabă decât pentru a obține un avantaj pe câmpul de luptă, opinează Foreign Policy. În context, Jarosław Stróżyk, șeful contrainformațiilor militare poloneze a avertizat că Putin ar fi deja pregătit pentru o operațiune împotriva uneia dintre țările baltice, citează publicația Dziennik Gazeta Prawna.
După o vizită de stat în Franța cu mize mari, dominată de disputele comerciale și de războiul Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping a vizitat Serbia, ultimul său popas european fiind în Ungaria, scrie presa internațională. China vrea să dezbine și să cucerească Europa, titrează Foreign Policy. La Belgrad, Xi Jinping și președintele sârb Aleksandar Vucic au anunțat că vor „aprofunda parteneriatul strategic cuprinzător dintre China și Serbia” și „vor construi o nouă eră a unei comunități cu un viitor comun”, notează ABC News. Balcanii, și Serbia în special, au devenit și mai interesanți pentru China acum, că o parte a Inițiativei Belt and Road, prin Rusia și Belarus, a fost efectiv întreruptă din cauza invaziei ruse în Ucraina, crede Politico, iar France24 amintește că, într-un semn al solidităţii relațiilor, Beijingul și Belgradul au semnat anul trecut un acord de liber schimb, China investind miliarde de euro în Serbia și în Balcani, în special în sectoarele minier și de producție. După Paris și Belgrad, turneul european al președintelui chinez se încheie pe 10 mai la Budapesta, cel mai bun aliat al Beijingului în cadrul Uniunii Europene, notează Courrier International. La fel ca președintele sârb Aleksandar Vucic, premierul ungar Viktor Orban cultivă o apropiere semnificativă de președintele chinez și, la fel ca Serbia, Ungaria se bazează pe Beijing pentru a-și stimula economia, scrie Courrier International. Șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, a salutat „vizita istorică ce contribuie la întărirea Ungariei”, precum și la „dezvoltarea legăturilor economico-comerciale”, relatează portalul ungar Origo și adaugă că „vor fi semnate cel puțin șaisprezece acorduri care includ proiecte feroviare, rutiere și energetice legate de noile Drumuri ale Mătăsii”. Totuși, The Diplomat atenționează că, la scurt timp după ce se va întoarce la Beijing, Xi Jinping îl va găzdui pe președintele rus Vladimir Putin. Așadar, conchide The Diplomat, gazdele lui Xi din Europa trebuie să fie conștiente de faptul că prietenia „fără limite” China – Rusia va fi afișată, din nou, la doar câteva săptămâni după propriile lor întâlniri cu liderul chinez.
Cristina Zaharia, RADOR
