Sportul în anul 1900.Istoria Jocurilor Olimpice de la Paris

Autor :Alexandru Eduard Balaci

Context

Jocurile Olimpice de la Paris au avut loc între 14 mai -28 octombrie 1900, fiind la a doua ediție. Prima ediția  fost organizată în Grecia, Atena,  în 1896 .Locația pentru organizarea celei de-a doua ediții a fost selectată la Atena, în timpul primei ediții, datorită expunerii deosebită pe care orașul Paris o avea în anul 1900. Pe lângă Jocurile Olimpice, orașul Paris a găzduit și o expoziție universală, ceea ce transformase capitala Franței, în capitala culturală a lumii.  

Un eveniment cu impact mare

După ce orașul Paris a fost ales pentru organizarea jocurilor olimpice, Comitetul Olimpic de Organizare s-a confruntat cu multe probleme, întrucât administrația publică considera expoziția mult mai importantă decât competiția internațională. În acest sens, Pierre de Coubertin nu a reușit să obțină sprijinul guvernului francez, cu toate că el ocupa funcția de Președinte al Comitetului Olimpic internațional. Fără sprijinul guvernului francez, Jocurile Olimpice au fost organizate la Paris, însă desfășurarea acestora a lăsat de dorit.

În cele cinci luni de competiții, materia primă, promovarea și cele necesare spirtivilor lipseau sau erau aduse prea târziu. În ceea ce privește suprafața, locurile unde s-au desfășurat evenimentele nu erau de multe pori pregătite corespunzător. De exemplu, proba de înot s-a desfășurat în râul Sena, care era influențat de curenți. Cu ajutorul curenților, sportivii au reușit să obțină  un avantaj în probleme de timp.În ciuda unei prezențe ridicate a jurnaliștilor, care au scris articole și opinii negative despre guvernul francez, oficialitățile nu s-au implicat la nivelul așteptat. Jocurile nu au avut eveniment de deschidere sau  de  încheiere, programul nu a fost împărțit corespunzător  iar sportivii nici nu cunoșteau, adesea, că urmează să participe la probele respective.

Din punct de vedere al numărului de persoane care au participat, au fost prezenți 1.000 de sportivi din 24 de țări. Au fost introduse sporturi care nu erau considerate „olimpice”, precum: golf, cricket, fotbal, tir cu arcul și vâsle. Nu toate sporturile au rămas în desfășurătorul jocurilor olimpice iar la Paris, echipele de femei care au dorit să concureze la vârslit  și golf, nu au fost lăsate, întrucât comitetul olimpic a anulat participarea acestora, înainte cu câteva zile de probe. Acest lucru a generat controverse, întrucât Coubertin a promovat educația fizică pentru femei, dar s-a împotrivit ca femeile să participe la competiții. Participarea femeilor nu a fost interzisă în toate sporturile, astfel că, Coubertin a trebuit să ofere medalia olimpică  lui Hélène de Pourtalés, care obținut trofeul olimpic la proba de yachting. La proba de Tenis, Charlotte Cooper a obținut trofeul olimpic pe 11 iulie, iar comitetul olimpic a fost nevoit să-i recunoască meritele. O altă femeie a fost Margaret Abbott, care a câștigat trofeul la finalul probei de golf. Meritele ei au fost recunoscute, cu toate că, golf-ul nu era un sport olimpic.În cadrul problemor de alergare și sărituri, condițiile de participare au fost îmbunătățite, față de ediția din Grecia, din 1896. Cei mai cunoscuți sportivi din acele vremuri, Ray Ewry și alegătorul Alvin Kraenzlein, au dominat probele de alergare și sărituri și, cu toate că amândoi reprezentau Statele Unite, s-a născut o rivalitate pentru primele locuri.

Rezultate finale

La finalul competiției, Franța a fost țara ca a obținut cele mai multe medalii, urmată de Statele Unite, Marea Britanie și Belgia. Clasamentul arăta astfel:

Franța: 31 medalii de aur, 40 de argint, 40 de bronz

Statele Unite:20 medalii de aur, 13 de argint, 15 bronz

Marea Britanie: 20 de medalii de aur, 9 de argint,9 bronz

Belgia: 6 medalii de aur, 6 de argint,6 bronz

Sportivii americani s-au impus la probleme de alergare și sărituri, unde au câștigat 17 din cele 23 de probe. Primei trei sportivi care s-au impus la probleme de alergare cu cele mai multe medalii: Irving Baxter, John Walter Tewksbury și  Alvin Kraenzlein.

Bibliografie

https://www.britannica.com/biography/Alvin-Kraenzlein-Rivalry-Among-Teammates-1936062

https://www.olympedia.org/editions/2