Ca punct de întâlnire al comerțului Est-Vest, Ungaria construiește un model economic care servește intereselor poporului ungar. Pe lângă aceasta, Budapesta promovează și schimburile politice și culturale Est-Vest, indiferent dacă impulsurile vin din Germania, Statele Unite sau China. Strategia de dezvoltare economică urmată de Guvernul ungar se bazează pe principiul deschiderii, iar UE ar proceda înțelept, dacă ar prelua pe acesta, scrie Asia Times în articolul său care evaluează turneul european al președintelui chinez Xi Jinping.
Odată cu vizita lui Xi Jinping la Paris și Budapesta, săptămâna trecută, a devenit clar că Europa și China nu se exclud reciproc, precum şi faptul că Ungaria și Franța vor reprezenta veriga de legătură dintre gigantul din Orientul Îndepărtat și bătrânul continent, precizează Asia Times.
Unii analişti au suspectat în spatele vizitei președintelui chinez la Paris și Budapesta un plan sinistru care vizează divizarea internă a Europei, precum și confruntarea UE cu Statele Unite. Acum, însă, se pare că în Europa există o divizare doar între cei care și-au dat seama că puterea Europei depinde de cooperarea cu China – sau așa cum spune portalul de știri: conectivitate – și între cei care cred că UE poate limita ambițiile Beijingului pentru puterea mondială. Ungaria a preluat controlul strategic în domeniul soluționării conflictelor, subliniază publicaţia.
În ultimii ani, atât Franţa, cât şi Ungaria au pledat pentru accentuarea rolului european în noua ordine mondială multipolară în curs de devenire. În timp ce Parisul a acordat prioritate autonomiei strategice, Budapesta a urmat o strategie națională care s-a concentrat asupra conectivităţii.
Potrivit articolului, Xi Jinping a semnat 18 acorduri în ambele capitale.
Dar dezvoltarea industrială realizată cu implicarea investițiilor străine – nu doar în cadrul directivei „O regiune, un drum”, lansată de Beijing, ci și prin numeroase alte investiții – a început mai de mult în Ungaria.
În anii 1990, o parte semnificativă a producției industriale din Occident a fost relocată în China, ceea ce a condus la așa-numitul fenomen șoc din China. Dar, în timp ce industria europeană este încă în urmă (producția industrială a UE a scăzut cu aproximativ 5,4% între februarie 2023 și februarie 2024), Ungaria aproape a dublat volumul investițiilor străine directe din 2010 și sfidează tendințele de scădere din regiune, precizează Asia Times.
Reindustrializarea, motorul investițiilor străine
Datorită istoriei și locației geografice, Ungaria a recunoscut devreme tendința începută cu câțiva ani în urmă, care a indicat transformarea polilor de putere ai lumii. Budapesta a reacționat la aceasta prin alegerea unui mod de gândire complet diferit față de celelalte state membre ale UE și şi-a propus, pe baza principiului cooperării cu toți partenerii, consolidarea industriei naţionale.
În cazul Ungariei, conectivitatea înseamnă că vrea să devină o „răscruce”, un punct de întâlnire pentru comerțul Est-Vest, iar în acest sens construiește un model economic care să servească intereselor poporului ungar. Pe lângă aceasta, promovează schimbul politic și cultural, indiferent dacă impulsurile primite vin din Germania, Statele Unite, China sau Coreea de Sud, relatează portalul de știri din Asia.
În sens mai larg, modelul strategic ungar de dezvoltare economică se bazează pe concepția, potrivit căreia relațiile complicate dintre Occident și Est nu trebuie întrerupte, ci mai degrabă exploatate și dezvoltate.
Potrivit Asia Times, realizarea acestui lucru este din ce în ce mai urgentă în Europa, având în vedere că economiile majorității statelor membre UE au stagnat de când sancțiunile impuse transportatorilor de energie împotriva Moscovei au pus în pericol operațiunile multor producători europeni. Iar pentru ca Europa să-și recâştige competitivitatea, trebuie să-și mențină și să-și extindă deschiderea economică.
Exemplul ungar își câștigă deja adepți, chiar dacă într-un ritm mai lent. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a lansat un apel recent, în Parlament, la o competiție pașnică între Statele Unite și China. Iar cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Germania nu dorește să se separe de China, nici din punct de vedere economic, nici cultural.
https://hirado.hu/kulfold/cikk/2024/05/14/asia-times-europa-bolcsen-tenne-ha-atvenne-a-magyar-strategiat-amely-a-nyitottsagon-alapszik?utm_source=campaign2/rganciu/denisse
