Introducere
Apariția sistemului metric a determinat avansul științific al omenirii și a ușurat viața cotidiană a oamenilor. Încă din Antichitate, sistemele de măsurare au permis proiectarea templelor, locuințelor și determinarea cantităților. Cu toate acestea, omenirea nu a utilizat din cele mai vechi timpuri sistemul metric, ci a adoptat sisteme de măsurare inventate în principalele centre culturale ale lumii. Cel mai vechi sistem de măsurare a purtat denumirea „cubit” și presupunea lungimea brațului, de la cot până până la degete. Acest sistem a fost utilizat atât de egipteni și de babilonieni. În urma decăderii acestor civilizații, grecii au preluat sistemele de măsurare și le-au adaptat realităților existente. Pentru lungime, grecii au utilizat degetul ca unitate de măsură. Un deget era apreciat la 19.3 mm în timp ce 16 degete reprezentau un picior. În schimb, grecii considerau că 24 de degete reprezentau un cubit. Față de unitatea „cubit” babiloniană de 530 de mm, cubitul grecesc era de 460 de mm. Unitatea de măsură utilizată în Grecia Antică pentru greutate era talantul. Romanii, în momentul în care s-au impus drept putere civilizațională a lumii, au preluat unitățile de măsură utilizate de greci și le-au adaptat, la rândul lor. În Imperiul Roman, unitățile de măsură au fost: degetul, degetul mare, palma, piciorul, pasul și cubitul.
Invenția sistemului metric
Pe 8 mai 1790, la propunerea formulată de Charles Maurice de Talleyrand, Adunarea Constituantă a Franței a emis un decret privind crearea de către membrii Academiei franceze, în colaborare cu oameni de știință englezi, a unui sistem de măsuri și greutăți care să poate fi folosit universal. Cu toate acestea, guvernul britanic a refuzat să participe, din pricina implicării Franței în revoluția americană. Mai departe, o comisie formată din Gaspard Monge, Nicolas de Condorcet, Joseph-Louis Lagrange, Jean-Charles de Borda și Antoine de Lavoisier a stabilit că sistemul trebuia să fie zecimal și să aibă ca bază o unitate de lungime raportată la un element din natură cu mărime fixă, de la care să se calculeze apoi măsurile pentru capacitate, suprafață și greutate. În urma dezbaterilor din cadrul comisiei, a luat naștere această unitate de lungime, denumită „metru”, care trebuia să fie a zecea milionime dintr-un sfert de meridian terestru, valoare ce a fost estimată la 3 picioare, 11 linii și 44 miimi franțuzești. În cele din urmă, în 1792, a fost începută măsurarea unui meridian, de către două echipe. Obiectivul a fost îndeplinit șase ani mai târziu și a fost măsurată distanța dintre Dunkirk și Barcelona (un sfert de meridian), având în vedere că cele două orașe se află la distanțe egale de paralela de 45 de grade.
Unitatea de măsură pentru capacitate a fost numită inițial „pinte” și a fost calculată ca fiind un decimetru cub. Pentru suprafață, unitatea de măsură a fost denumită „arul” și era egală cu 10.000 metri pătrați, în schimb, pentru greutate, unitatea a purtat denumirea „grave” și a reprezentat greutatea unui decimetru cub de apă. Au existat și unități de măsură bazate pe lemn (sterul), egale cu un metru cub. Această unitatea de măsură a fost utilizată în Principatele Române.
Sistemul a fost adoptat de convenția franceză pe 1 august 1793 iar timp de doi ani, o comisie temporară pentru măsurători și greutăți a lucrat la perfecționarea sistemului. Aceste măsurători au fost adoptate prin intermediul unui act, pe 7 aprilie 1795. Ulterior, unitatea de măsură pentru greutate a devenit kilogramul, deoarece gramul nu avea o utilitate practică. În Franța, noua dimensiune a metrului a înlocuit vechiul sistem, printr-un decret din 10 decembrie 1799.
Ulterior, în 1875, la Paris, conferința pentru măsurători a înființat și Comisia Internațională pentru Greutăți și Măsurători. În cadrul acestei conferințe s-a semnat și convenția privind adoptarea la nivel internațional a metrului ca unitate de măsură. România a aderat la convenție pe 10/22 martie 1883.
Autor:Alexandru Eduard Balaci
Bibliografie
https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-fost-creat-sistemul-metric-566926.html
https://www.britannica.com/science/metric-system-measurement#ref258582
https://home.cyf-kr.edu.pl/~n1kokows/2nd_ICESHS/2ICESHS_Proceedings/Chapter_16/R-8_Nikolantonakis.pdf
https://mathshistory.st-andrews.ac.uk/HistTopics/Measurement/
