Decesul președintelui iranian Ebrahim Raisi, în urma prăbușirii elicopterului în care se afla împreună cu alți oficiali, a declanșat reacții și comentarii în presa internațională. Vecinii și aliații Iranului au transmis condoleanțe oficialilor de la Teheran, printre aceștia numărându-se președintele rus Vladimir Putin, liderul chinez Xi Jinping și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, iar Irakul și Pakistanul au declarat doliu, scrie The Wall Street Journal, care crede că dispariția lui Raisi îl lipsește pe ayatollahul Ali Khamenei de un vechi aliat, într-un moment când Teheranul se zbate să obțină supremația regională prin grupări de militanți care luptă împotriva Statelor Unite și a Israelului. Totuși, decesul lui Raisi nu ar urma să ducă la schimbări semnificative în politica externă a țării, respectiv, sprijinul Teheranului față de mișcarea palestiniană islamică a militanților Hamas, cea care luptă împotriva forțelor israeliene din Gaza, sau dezvoltarea programului nuclear, iar transferul de putere, pe fondul actualelor tulburări din Orientul Mijlociu, face ca dezvoltarea Iranului să se îngreuneze și mai mult, analizează ziarul american și amintește că relațiile Iranului cu Occidentul s-au înrăutățit sub guvernarea lui Raisi, în timp ce relațiile cu China și Rusia au devenit mult mai apropiate prin strategia ‘Privirea spre Est’ a Teheranului, inclusiv prin alimentarea Rusiei cu armament în vederea războiului din Ucraina. Această situație deschide o perioadă de incertitudine politică în Iran, un jucător major în Orientul Mijlociu, conchide Foreign Policy.
O decizie istorică a fost luată de către procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) Karim Khan, care a anunțat că va solicita mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și împotriva liderului Hamas Yahya Sinwar, pentru crime de război și crime împotriva umanității, anunță The Washington Post. Chiar dacă această solicitare trebuie să fie aprobată de judecătorii CPI, explică The New York Times, ea constituie o lovitură dură pentru guvernul lui Benjamin Netanyahu și va alimenta probabil criticile internaționale la adresa strategiei Israelului în campania sa împotriva Hamas. Familiile ostaticilor israelieni au fost printre primele care au reacţionat, condamnând ferm decizia procurorului CPI, scrie Ha’aretz. De asemenea, oficialii israelieni au condamnat mișcarea Curții numind-o o „rușine istorică ce nu se va șterge din memorie”, reține Reuters, iar ABC News adaugă că președintele american Joe Biden a calificat mandatul de arestare cerut de procurorul CPI împotriva lui Netanyahu ca fiind scandalos.
Între timp, Statele Unite și Arabia Saudită discută un acord de securitate care cuprinde normalizarea relațiilor dintre țara arabă și Israel, presa de la Riad informând că au fost purtate discuţii între consilierul american pentru securitate națională Jake Sullivan și prințul moștenitor saudit Mohammad bin Salman Al Saud cu privire la „o versiune semifinală a proiectului”, care înglobează sfârșitul războiului din Gaza și crearea statului palestinian, informează Jornal Economico. Acordurile includ „o soluție cu două state care să răspundă aspirațiilor și drepturilor legitime ale poporului palestinian” și „situația din Gaza și nevoia de a opri războiul și de a înlesni intrarea ajutoarelor umanitare”, detaliază ziarul portughez. Arabia Saudită cere de multă vreme crearea unui stat palestinian independent de-a lungul granițelor Israelului din 1967, cu Ierusalimul de Est drept capitală, totuşi, această ipoteză este nesustenabilă pentru premierul israelian Benyamin Netanyahu, al cărui guvern depinde de sprijinul radicalilor, care se opun unei soluții cu două state și care susțin revenirea aşezărilor israeliene în Gaza și creșterea numărului acestora în Cisiordania, precizează Jornal Economico.
Între 23 și 25 mai, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din țările G7 se vor reuni la Stresa, în Italia, unde vor avea pe agendă sprijinirea Ucrainei, anunță The Guardian. Divergențele privind posibilitatea de a i se acorda în mod legal un împrumut suplimentar de 30 de miliarde de euro Ucrainei, din cele 270 de miliarde de euro din activele statului rus confiscate, ar putea ieși la suprafață la reuniune, după ce dezbaterea privind modul de a pune la dispoziția Kievului activele statului rus înghețate a fost blocată de mai bine de un an, susținătorii confiscării complete a activelor, spre deosebire de înghețare, neputând convinge guvernatorii băncilor centrale sau obține suficient sprijin în cadrul grupului G7, explică ziarul britanic. Deținând active înghețate ale statului rus în valoare de 191 de miliarde de euro, Belgia, sediul depozitarului de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles, Euroclear, este cel mai mare deținător de active înghețate ale Rusiei în cadrul G7, estimate la 270 de miliarde de euro, activele din Belgia generând deja 5 miliarde de euro pentru 2022-2023 din venituri din investiții din active, detaliază The Guardian.
Între timp, la Londra, Marea Britanie și Finlanda au semnat un acord de parteneriat strategic, anunță La Libre Belgique. Acordul, care prevede o cooperare sporită pentru a combate dezinformarea rusă, atacurile cibernetice și participarea la reconstrucția Ucrainei, a fost semnat de șeful diplomației britanice, David Cameron, și de omologul său finlandez, Elina Valtonen, cele două țări intenţionând să declare cu această ocazie că Rusia, care are o graniță de 1.300 de kilometri cu Finlanda, constituie „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa păcii și stabilității europene”, consemnează ziarul belgian. Parteneriatul strategic dintre Finlanda și Regatul Unit va adânci cooperarea în multe arii, inclusiv pe probleme globale și multilaterale, economie, migrație, securitate și apărare, completează publicația finlandeză Yle.
Totodată, Yle menționează că Finlanda găzduiește între 20 și 24 mai o reuniune NATO de cinci zile în orașul Tampere – cel mai mare eveniment de acest fel pe teritoriul finlandez de când națiunea a aderat la alianță, în aprilie anul trecut. Întâlnirea va reuni aproximativ 100 de specialiști în transport din diferite state membre NATO și este pentru prima dată din 2005 când o astfel de reuniune are loc în afara sediului NATO de la Bruxelles, agenda incluzând subiecte precum transportul maritim, căile ferate și aviația, precizează Yle. „Am pus Tampere pe harta NATO”, a spus Antti Eskelinen, de la Camera de Comerț din Tampere, estimând că o creștere a cheltuielilor Finlandei pentru apărare va avea un impact direct asupra a aproximativ jumătate din companiile din Pirkanmaa și un efect indirect asupra restului firmelor din regiune, citează Yle./czaharia/atataru
(Cristina Zaharia, RADOR)
