Tensiunile cresc din nou în strâmtoarea Taiwan, după ce joi de dimineață China a lansat exerciții militare de încercuire la doar câteva zile după ce un nou președinte, detestat de mult timp de Beijing, a depus jurământul la Taipei, notează CNN. Deși sunt un eveniment regulat, fiind de obicei programate în jurul unor evenimente politice sensibile, există semne îngrijorătoare că Beijingul își intensifică agresiunea, întrucât exercițiile din această săptămână marchează pentru prima dată simularea de către armata chineză a unui atac la scară largă, remarcă Time. ”Un alt element preocupant este surpriza” notează și Il Corriere della Sera, subliniind lipsa avertismentului pentru manevrele actuale, spre deosebire de cele anterioare care au fost planificate, mediatizate și anunțate cu mult timp înainte de către Beijing. „Prin aceste exerciții masive, Armata Populară de Eliberare le comunică activiștilor pentru independență din Taiwan și forțelor externe care îi susțin că este capabilă să-i elimine cu viteza și puterea unui tunet”, a declarat expertul militar Song Zhongping din Hong Kong pentru Reuters. Potrivit intențiilor exprimate direct de Beijing, exercițiile au scopul de a fi ”o pedeapsă puternică pentru actele separatiste ale forțelor de „independență a Taiwanului” și un avertisment sever împotriva interferenței și provocării forțelor externe” notează The Japan Times, explicând că această declarație este un avertisment oarecum voalat la adresa noului președinte taiwanez Lai Ching-te și a principalilor susținători ai insulei democratice, și anume Statele Unite și Japonia. Totuși The Guardian ține să sublinieze că deși sunt cele mai ample exerciții din ultimul timp, în prima zi ele au părut că ocupă o arie mai mică decât altele similare și nici nu au implicat foc deschis lângă Taiwan.
Pe un alt front de tensiune, cel ruso-ucrainean, Beijingul este acuzat de Marea Britanie că acordă „ajutor letal” Rusiei împotriva Ucrainei, titrează La Libre Belgique. ”Avem dovada că Rusia și China colaborează la dezvoltarea de echipamente de luptă destinate a fi utilizate în Ucraina”, a denunțat ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, îndemnând NATO „să se trezească” și să crească cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță. Cotidianul belgian comentează că deși Beijingul a respins alegațiile occidentale că ajută efortul de război al Moscovei, parteneriatul strategic dintre China și Rusia nu a făcut decât să se consolideze de la invadarea Ucrainei. Între timp, în Rusia continuă arestările la vârful armatei. Şeful adjunct al Statului Major General al Apărării, Vadim Şamarin a fost reţinut pentru două luni, într-un dosar de corupţie, fiind a patra a patra persoană de rang înalt din domeniul apărării arestată în ultima lună, după cum remarcă Reuters. În plus, blogurile rusești de pe Telegram, axate pe război, au raportat arestarea tot joi a unui alt oficial însărcinat cu achizițiile de stat în domeniul apărării. Cu toate acestea, Kremlinul a negat că în Rusia ar fi în plină desfăşurare o epurare la vârful armatei, transmite BBC.
Pe de altă parte, Republica Moldova continuă să se afle sub tirul amenințărilor Rusiei. Semnarea, marți, a parteneriatului pentru securitate și apărare între Chișinău și Uniunea Europeană a fost un nou prilej de dezlănțuire a purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. ”Republica Moldova este „târâtă” în NATO”, titrează publicația rusă Gazeta, citând-o pe Zaharova care acuză o militarizare a republicii și că este amenințat statutul de neutralitate al Republicii Moldova, care este consacrat în Constituția țării. În plus, potrivit Reuters, Zaharova a susținut că și o aderare a Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar echivala cu extinderea NATO spre est. Lui Zaharova i s-a alăturat șeful Ministerului de Externe al nerecunoscutei Republici Moldoveneşti Transnistrene, Vitali Ignatiev, care a avertizat pentru Ria Novosti că militarizarea Republicii Moldova duce la escaladarea tensiunilor. În același context, Zaharova nu a omis nici România, susținând, potrivit agenției ruse Tass, că ”declarațiile premierului român, Marcel Ciolacu, conform cărora în Republica Moldova trăiesc doar români, constituie un amestec grosolan în treburile republicii”. Catalogându-le drept ”declarații provocatoare”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a amenințat că ”Vom face o evaluare a noastră acum, dar o vom continua şi în viitor. Însă toţi ar trebui să facă o astfel de evaluare. Atât statele care sunt organizate pe linii naționale și protejează reprezentanții grupului lor etnic din întreaga lume, cât și organizațiile internaționale cărora comunitatea internațională le alocă bani tocmai pentru ca acestea să își îndeplinească mandatul de a apăra drepturile omului, de a preveni reîncarnarea nazismului, fascismului și a oricăror alte practici mizantropice”, a mai avertizat Zaharova.
Pe frontul din Orientul Mijlociu, ”furia Israelului nu cedează după recunoașterea statului Palestina de către trei țări europene”, constată La Libre Belgique. ”Israelul nu va rămâne tăcut cu privire la această chestiune”, a avertizat ministrul israelian de Externe, Israel Katz, anunțând convocarea ambasadorilor Spaniei, Irlandei și Norvegiei și rechemarea pentru consultări a ambasadorilor israelieni în aceste trei țări. ”Hamas nu trebuie să fie răsplătită pentru terorism prin crearea unui stat palestinian”, este titlul editorialului din The Jerusalem Post în care se afirmă că ”recunoașterea Palestinei după masacrul din 7 octombrie nu reprezintă un pas în direcția păcii; e un pas în direcția opusă păcii. Ea le dovedește teroriștilor că faptele lor le pot aduce roade politice”, subliniază cotidianul israelian.
În plan economic, publicația greacă The Total Business încearcă să afle de ce investesc companiile grecești în România, pornind de la datele statistice care arată că Grecia s-a clasat pe locul al 5-lea în rândul principalelor țări investitoare în România în anul 2023, urcând câteva trepte, de la poziția a 8-a pe care se afla în 2022. ”În ultimii ani, România a prezentat date semnificative de creștere, întrucât, pe de o parte, în perioada 2014-2019, a fost una dintre primele țări din Europa la creșterea PIB-ului, pe de altă parte, primește sume mari de finanțare din fonduri europene, care duc la o înmulțire a investițiilor și la o creștere a productivității. Este edificator faptul că începând cu 2004, când România reprezenta aproximativ un sfert din PIB-ul Greciei, creșterea economică a țării a fost una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar în 2020, PIB-ul său pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare a atins 72% din media UE. În același timp, prezintă un sistem bancar destul de stabil, cu credite neperformante la un nivel extrem de scăzut, în timp ce depozitele sunt cu aproximativ 30% mai mari decât creditele acordate” mai scrie publicația greacă. Ziarul turcesc Haberler observă, la rândul său, o creștere a numărului de turiști români în Antalya. Consulul onorific al României la Antalya, Semih Beken, a declarat că anul trecut au venit în regiune 354.000 de turiști români și că se preconizează o creștere cu 50% odată cu intrarea în vigoare a deciziei scutirii de viză, în baza căreia cetățenii români pot intra în Turcia cu buletinul pentru maxim 90 de zile la fiecare 180 de zile.
Carolina Ciulu, RADOR
