Autor: Alexandru Eduard Balaci
Context
Constantin C. Stoicescu s-a născut pe 23.08.1881 în București, a fost profesor, decan al Facultății de Drept din București și rector al Universității din București în două mandate, 1936 și 1938. Între 1941-1942 a deținut funcția de ministru al Justiției. A publicat un curs de drept roman după care s-au inspirat generațiile viitoare și a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Viața în litera legii
Constantin C. Stoicescu s-a născut în București și a terminat liceul Matei Basarab din capitală. Ulterior, pleacă la Paris să studieze Dreptul, iar în 1904 își susține teza de doctorat, cu titlul „Enrichissement Sans Cause„. Finalizează studiile de licență la Paris, dar se specializează în Drept Roman la Berlin. În 1907 se întoarce în țară și promovează un concurs pentru ocuparea catedrei de Drept Roman la Facultatea de Drept din București. Este numit docent în drept roman, iar din 1908 este numit profesor agregat. În anul 1913 promovează și titularizarea. Datorită seriozității sale și profesionalismului, Stoicescu a fost ales decan al Facultății de Drept în 1934, iar ulterior a fost votat rector al Universității din București în 1936. Calitățile și seriozitatea academică l-au recomandat pentru un al doilea mandat de rector, în 1938. Din 1936 a devenit membru corespondent al Academiei Române. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost numit Ministru al Justiției, între 15 februarie 1941 și 14 august 1942. El a publicat mai multe lucrări referitoare la dreptul roman, printre care „Contribution a l etude de la formule arbitraire” în 1905 și cursuri de drept roman, intitulate : „Drept roman, procedură, Manual de drept roman și Curs elementar de drept roman”. Aceste volume au fost publicate în ani diferiți : 1905, 1919 și 1922. Cea de-a treia ediție a cursului elementar a fost publicată în 1931 și este apreciată și în zilele noastre drept cea mai bună lucrare de referință pentru materia de drept roman. Pentru realizările sale a primit și câteva recunoașteri : Comandor al Stelei României, Comandor al Coroanei României, Ordinul Coroana României în grad de Mare Cruce, Ofiței al Legiunii de Onoare, Mare Ofițer al Ordinului Polonia Restituta, Semnul onorific Răsplata Muncii pentru 25 de ani în Serviciul Statului. Trece la cele veșnice pe 29 mai 1944, la București. În semn de apreciere pentru contribuția adusă pentru societatea românească, sala de lectură din Palatul Facultății de Drept îi poartă numele iar muzeul Universității din Bucureștii are expus un bust. În sprijinul studenților se acordă ajutorul „Constantin Stoicescu” pentru cei care fac parte din familii posibilități reduse, dar care au media de cel puțin 7.50, cei care sunt orfani și cei care suferă de boli deosebit de grave.
Bibliografie
