Propaganda rusă folosește declarațiile președintelui Vladimir Putin și ale altor reprezentanți ai puterii, precum și un întreg arsenal mediatic pentru a demonstra că regimul politic de la Kiev este unul de tip nazist.
Context
Pentru a justifica agresiunea militară asupra Ucrainei, președintele Rusiei a anunțat în Mesajul televizat căte Națiune, difuzat pe 24 februarie 2022, decizia de a începe o ”operațiune militară specială” cu obiectivul de a ”demilitariza și denazifica Ucraina”. ”Oamenii din republicile din Donbas au cerut Rusiei ajutor. În acest sens am decis derularea unei operațiuni militare speciale. Scopul ei este de a proteja oamenii care au fost ținta abuzurilor, genocidului din partea regimului de la Kiev timp de opt ani, și în acest scop vom face eforturi pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, dar și aducerea în fața justiției a celor care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv cetățeni ai Rusiei”, citează agenția Tass din discurs. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le spunea reporterilor în aceeași zi: ”Ucraina trebuie eliberată și curățată de naziști, de oameni orientați către nazism și ideologii”.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate și fost președinte, Dmitri Medvedev, a reluat teza nazistă în repetate rânduri. În octombrie 2022 acesta scria pe Telegram că ”Statul ucrainean în configurația sa actuală cu regimul politic nazist va reprezenta o amenințare constantă, directă și clară pentru Rusia”, iar în septembrie 2023 că ”Operaţiunea militară specială (în Ucraina) va continua până la distrugerea completă a regimului nazist de la Kiev şi eliberarea teritoriilor iniţial ruseşti din mâinile inamicului”. Tot în septembrie 2023, dar pe Twitter, Dmitri Medvedev scria că ”Ucraina lui Bandera este susținută de aproape toți liderii țărilor occidentale. Prin urmare (…) aceste țări sunt în mod clar complici ai naziștilor”, după ce în luna martie următoare sugera redenumirea Ucrainei în ”Bandera Reich”, numindu-l pe președintele Zelenski drept ”nazistul suprem de la Kiev”.
Cel mai recent, în martie anul acesta, același fost locțiitor al lui Vladimir Putin la Kremlin posta pe X așa zisa formulă de pace a Rusiei pentru a fi de acord cu încetarea războiului. Una dintre condiții prevedea că țările occidentale trebuie ”să recunoască regimul politic de la Kiev drept o juntă nazistă” și că ”este nevoie să se realizeze un program de denazificare forțată a tuturor autorităților din Ucraina sub supravegherea ONU”.
Verificare
Crimele ideologiei naziste sau național-socialiste reprezentată de politica totalitară, naționalistă, rasistă, antisemită și anticomunistă aplicată în timpul dictaturii lui Adolf Hitler din 1933 până în 1945 au fost condamnate prin procesele de la Nürnberg, care sunt considerate punctul de debut al dreptului penal internațional.
Consecințele acestora au constat în stabilirea practic a unor noi standarde și convenții în justiția internațională. Principalele capete de acuzare din cadrul principalului proces au fost: participarea la un plan comun sau a unei conspirații pentru comiterea de crime împotriva păcii; plănuirea, inițierea și susținerea de războaie de agresiune și alte crime împotriva păcii; crime de război; crime împotriva umanității.
Termenul de ”denazificare” reprezintă politica adoptată după 1945 de aliați după înfrângerea Germaniei.
Procesul a avut loc la nivelul întregii societăți germane prin îndepărtarea persoanelor care fuseseră implicate în regimul nazist, a legilor naziste, a simbolurilor și operelor propagandistice în primul rând de la nivel politic, instituțional, dar și economic și cultural.
Volodimir Zelenski a câștiat alegerile prezidențiale în 2019 din partea partidului ”Slujitorul poporului”, declarat cu o politică de centru, popular-democrat, afiliat partidului politic european ALDE, de orientare liberală.
Parlamentul European a adoptat la 15 iunie 2023 decizia de a sprijini aspirațiile europene și euroatlantice, precum și reconstrucția durabilă a Ucrainei. Deci partidul și reprezentantul ales de la putere aveau o recunoaștere internațională. Când președintele Zelenski a ajuns la vârful puterii, conflictul din Donbas începuse deja de cinci ani, de la momentul ocupării Crimeii de către Rusia la 20 februarie 2014 și al eurpțiilor de violențe începând din aprilie 2014 ce au escaladat într-un conflict armat între forțele separatiste ale republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk, și guvernul ucrainean. Prin urmare, la momentul venirii la putere a actualului regim de la Kiev Ucraina se confrunta deja cu tensiuni la granița cu statul care ulterior a și invadat-o. În 2020, adică înaintea invaziei ruse propriu-zise din februarie 2022, într-un interviu pentru presă președintele Zelenski declara că strategia principală a echipei sale este „de a nu pierde ţara„ şi de a opri războiul din Donbas, unde rebelii separatişti pro-ruşi luptă împotriva armatei ucrainene.
După alegerile parlamentare din iulie 2019 în Rada Supremă, parlamentul unicameral al Ucrainei, cinci partide au fost reprezentate, cele mai multe locuri, 243 din 450, ocupându-le partidul președintelui Zelenski, ”Slujitorul poporului”.
În schimb, Germania nazistă a fost o dictatură, ca urmare a transformărilor asupra sistemului politic prin desființarea parlamentelor statelor federației și centralizare, prin comasarea funcțiilor de președinte și cancelar în persoana Führer-ului și prin crearea unei poliții secrete de stat, Gestapo-ul, ca mijloc de a controla prin forță societatea germană. De asemenea, nazismul este caracterizat de politica rasială, concretizată prin legi care implementau practica eugeniei, igienizarea rasială, eliminarea celor considerați ”subumani”, având la bază doctrina rasei superioare ariene.
Ideologia rasistă și antisemită a căpătat bază juridică prin adoptarea Legilor de la Nürnberg care au condus în cele din în urmă la distrugerea sistematică a evreilor europeni, dar și a altor etnii. Drept consecințe ale acestor teorii, evreilor germani li s-a anulat cetățenia, a fost instaurat programul de eutanasiere prin intermediul căruia au fost uciși zeci de mii de germani cu handicap și bolnavi incurabili și au fost puse în practică alte tehnici de exterminare, culminând cu lagărele de exterminare și Holocaustul.
Toată această reconfirgurare politico-socială s-a produs pe timp de pace.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a născut într-o familie de origine evreiască, bunicul său luptând în Armata Roșie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Strămoșul său a fost singurul supraviețuitor dintre cei patru frați Zelenski, ceilalți fiind victime ale Holocaustului.
”Cum aş putea să fiu nazist? Explicaţi asta bunicului meu, care a făcut parte din infanteria armatei sovietice în timpul războiului şi a murit cu gradul de colonel în Ucraina independentă”, a declarat președintele ucrainean în februarie 2022 cu câteva ore înainte de discursul televizat al lui Vladimir Putin prin care anunța invadarea Ucrainei. În pledoaria sa finală pentru pace, dar fără rezultat, Volodimir Zelenski a respins acuzațiile nefondate ale liderului rus că Ucraina e condusă de naziști. Adresându-se în mod direct publicului Rusiei în limba rusă Volodimir Zelenski a mai spus: ”Vi se spune că suntem naziști. Dar ar putea un popor care a pierdut peste opt milioane de vieți în lupta împotriva nazismului să sprijine nazismul?”
Concluzie
Elementele specifice ideologiei naziste nu se regăsesc în structura statului ucrainean, iar naționalismul agresiv specific acesteia nu se justifică în cazul unei Ucraine atacate și cu teritorii anexate printr-o logică politică expansionistă și revizionistă. Prin urmare Kievul nu este un regim neo-nazist.
