Războiul din Ucraina, situaţia din Fâşia Gaza dar şi cele mai recente evoluţii de pe agenda politică şi economică europeană se află în atenţia presei internaţionale. Urmărind conflictul din vecinătatea estică a României şi reacţiile comunităţii internaţionale, The Independent reţine că „Belgia promite Ucrainei zeci de avioane de tip F-16 în timp ce trupele lui Putin se comasează la frontieră”. Ajutorul militar în valoare de aproape un miliard de euro a fost anunțat în contextul unei vizite făcute la Bruxelles de președintele ucrainean. El a confirmat semnarea unui “acord bilateral de sprijin pe termen lung” care include 30 de avioane de tip F-16, acestea urmând a fi livrate Ucrainei treptat, până în anul 2028. “Kievul le-a cerut susținătorilor săi occidentali să doneze avioane de tip F-16 încă de la începutul războiului, cu peste doi ani în urmă, pentru a contracara amenințările Rusiei pe calea aerului”. Între timp, autorităţile de la Kiev susţin că trupele rusești își strâng rândurile la frontiera ucraineană, pregătindu-se pentru o nouă ofensivă. Citat de agenția de presă RIA Novosti, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia trebuie să-și păstreze terenul câștigat și să-și continue așa-zisa operațiune specială din Ucraina ca ripostă la agitația militară a Occidentului.
„Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina”, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski, citat de Reuters. Întrebat într-un interviu dacă Polonia este pregătită să trimită militari, Sikorski a spus „Nu ar trebui să excludem acest lucru”. Declaraţie care l-a făcut pe preşedintele Rusiei să avertizeze că dacă trupe poloneze ajung în Ucraina, “nu se vor mai întoarce acasă”, notează TASS. „Aliații NATO ai Ucrainei au promis că vor furniza națiunii distruse de război bani și arme atât timp cât este nevoie pentru a respinge invazia rusă, însă au exclus în general posibilitatea de a trimite soldați în țară”, comentează Reuters.
Din actualitatea Orientului Mijlociu, presa internaţională reţine că operaţiunea militară israeliană continuă în Fâşia Gaza, tancurile ajungând pentru prima dată în centrul oraşului Rafah. Potrivit BBC, sute de familii palestiniene au fugit din calea unora dintre cele mai puternice bombardamente israeliene de până în prezent. Tancurile israeliene au fost oprite întâi pe dealul Zoroub, care este un punct strategic important. Ulterior, s-au apropiat de moscheea Al Awda, care este în centrul oraşului. Operaţiunea are loc pe fondul protestelor formulate de numeroase ţări şi de ONU în legătură cu bombardamentul israelian asupra acestei localităţi, în urma căruia şi-au pierdut viaţa zeci de persoane dintr-o tabără de refugiaţi, aminteşte ziarul turcesc Sabah.
Spania, Irlanda și Norvegia au recunoscut oficial statul Palestina, decizie criticată de Israel. Aceste trei țări europene consideră că inițiativa lor are o semnificație simbolică foarte puternică, capabilă să determine alte state să li se alăture, notează France24. Această recunoaștere este o „necesitate” pentru „a se ajunge la pace” între israelieni și palestinieni, pe lângă faptul că este o „chestiune de dreptate istorică” pentru poporul palestinian, a declarat marți prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez. Incluzând Spania, Irlanda și Norvegia, statul Palestina este acum recunoscut de 146 de țări din cele 193 de state membre ale ONU, potrivit unei numărători a Autorității Palestiniene. Din această listă lipsesc majoritatea țărilor din Europa de Vest și America de Nord, Australia, Japonia sau Coreea de Sud. Criticând decizia anunţată de cele trei state europene, Israelul o cataloghează drept o „recompensă” pentru mișcarea islamistă palestiniană Hamas în plin război în Fâșia Gaza.
Urmărind actualitatea europeană, The Financial Times publică un articol semnat de preşedintele francez şi cancelarul german, care susţin importanţa consolidării suveranităţii Europei. „UE are nevoie de o piață unică mai integrată, de mai multe inovații și investiții pentru a ne putea asigura un viitor comun. Europa trebuie să prospere în calitatea de lider puternic de talie mondială în industrie și tehnologie, în vreme ce ne implementăm ambiția de a face din UE primul continent neutru climatic. Putem exploata potențialul tranzițiilor verde și digitală pentru a dezvolta piețele, industriile și a crea locuri de muncă de calitate ale viitorului. Germania și Franța sunt convinse că pentru a ne ridica la nivelul acestor ambiții comune, UE are nevoie de mai multă inovație, mai multă piață unică, mai multe investiții, de un mediu de activitate mai echitabil și de mai puțină birocrație. Vom pleda împreună pentru consolidarea suveranității UE și reducerea dependențelor noastre grave”, arată cei doi lideri.
În acelaşi timp, preşedintele Franţei a avertizat că „În toată Europa bate vântul bolnav al extremei drepte”. Emmanuel Macron a susținut un discurs la Dresda, în cursul căruia a afirmat că alegătorii și liderii ar trebui „să se trezească” în fața ascensiunii partidelor de extremă dreapta pe întreg continentul european. „Este un vânt bolnav, care bate peste tot, este o realitate. Să ne uităm în jurul nostru, la această fascinație față de regimurile autoritare. Să ne uităm la Europa și la momentul iliberal prin care trecem”. Potrivit președintelui Macron, „teama de o lume care se schimbă” alimentează discursurile extremei drepte: „Peste tot în democrațiile noastre înfloresc aceste idei”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR