Alegerile pentru Parlamentul European s-au deschis joi, în Ţările de Jos, scrie The Guardian. Până duminică, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor organiza alegeri pentru a-i desemna pe cei 720 de membri ai viitorului legislativ european. „Parlamentul European așteaptă și se teme de un viraj spre dreapta”, titrează Nezavisimaia Gazeta. „Alegerile vor răspunde la întrebarea dacă, așa cum prezic sondajele de opinie, extrema dreaptă și euroscepticii vor reuși să își consolideze semnificativ pozițiile. Dacă ei vor reuși, într-adevăr, să creeze, potrivit unor prognoze, cea de-a doua fracțiune ca mărime din Parlamentul European, extrema dreaptă va încerca să limiteze migrația în UE. Vineri se vor deschide secțiile de votare în Cehia și Irlanda. Pentru data de 8 iunie este programat scrutinul în Italia, Letonia, Malta și Slovacia. Celelalte state membre UE vor vota pe 9 iunie”. „Şi pentru Europa a venit momentul Trump”, opinează Politico. „Într-un continent care s-a mândrit că a depășit fantomele lui Hitler, Mussolini și Franco, reapariția dreptei radicale ca forță politică vine ca un șoc. În timp ce partidele populiste și naționaliste din Europa vor rămâne probabil prea agitate pentru a-și exercita puterea brutală după numărarea voturilor duminică seara, succesul lor va declanșa o tulburare politică echivalentă cu cea cauzată de alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA în 2016. La urma urmei, rezultatele din Parlamentul European servesc ca un barometru al direcției în care se îndreaptă politica națională în unele dintre cele mai importante capitale ale Europei”. Totodată, comentează Politico, “Venirea dreptei radicale pe scena europeană va avea un impact de lungă durată. Spre deosebire de Statele Unite, unde sprijinul pentru Trump și republicanii săi este concentrat în rândul persoanelor în vârstă, în Europa, dreapta radicală a capturat votul tinerilor. Ca și în cazul lui Trump, cea mai importantă întrebare despre dreapta radicală a Europei nu este ce va face cu puterea, ci dacă va renunța vreodată la ea”.
Armele livrate de Statele Unite către Ucraina nu vor fi utilizate pentru a ataca Moscova, dă asigurări președintele american. „Aceste arme sunt autorizate să fie folosite în apropierea graniței. Nu autorizăm atacuri la 320 de kilometri în interiorul Rusiei şi nu autorizăm atacuri asupra Moscovei, asupra Kremlinului”, a declarat Joe Biden pentru ABC News. Președintele american a precizat că armele furnizate de SUA sunt destinate să atace „imediat dincolo de graniță, de unde sunt lansate tiruri semnificative cu arme convenționale de către ruși pentru a ucide ucraineni”. Şi Germania a anunţat că a acordat Ucrainei permisiunea de a lovi, cu armele pe care i le-a livrat, ţinte din Rusia, aminteşte Reuters. În replică la livrările de arme occidentale către Ucraina, preşedintele rus Putin amenință că va furniza rachete unor țări terțe pentru a ataca teritoriile occidentale, notează La Razon. În cadrul unei conferințe la Sankt Petersburg în fața presei străine, liderul rus Vladimir Putin a avertizat că livrările de arme occidentale către Ucraina constituie un „pas foarte periculos”, mai ales dacă cei care le trimit și „controlează” utilizarea acestora. Putin a avertizat cu privire la faptul că Rusia ar putea livra rachete cu rază lungă de acțiune către țări terțe care ar putea folosi acele arme pentru a ataca „puncte strategice” de pe teritoriul aliaților occidentali care furnizează arme Ucrainei, în ceea ce el a descris drept un răspuns „simetric”. „Putin a folosit conferința și pentru a-și repeta discursul că nu Rusia a început războiul, ci Occidentul. În opinia liderului de la Kremlin, războiul a început când cetățenii ucraineni s-au ridicat în 2014 împotriva deciziei Guvernului de la Kiev de a se îndepărta de Europa pentru a se apropia de Moscova”.
„Problema existențială a lui Putin este că nu sunt destui ruși”, opinează The Wall Street Journal. „Populația Rusiei este de ani de zile în declin, iar războiul din Ucraina a înrăutățit situația. Potrivit estimărilor occidentale, cel puțin 150.000 de ruși au murit pe câmpul de luptă. Aproape 1 milion au fugit din țară după declanșarea războiului. Numărul nașterilor este cel mai scăzut din ultimii peste 20 de ani, iar, în unele regiuni apropiate luptelor, numărul copiilor nou-născuți se află sub medie”. „În ultimii ani, cea mai mare creștere a populației s-a semnalat în 2014, după ce țara i-a confiscat Crimeea Ucrainei, atunci cifra sporind cu circa 2,4 milioane de oameni. În ultimele sale recensăminte, Rusia nu a inclus și teritoriile ucrainene pe care le-a reclamat în timpul războiului. Demografii se declară îngrijorați, ei temându-se că s-ar putea ca războiul să ducă din nou la așa-zise decese din disperare – cauzate de boli legate de alcool sau de alți factori”, mai scrie The Wall Street Journal.
„În Gaza, situaţia se îndreaptă spre un acord de armistițiu?” se întreabă La Libre Belgique, precizând că Egiptul a primit „semnale pozitive” de la Hamas. Un responsabil de rang înalt a declarat pentru Al-Qahera News că „Hamas își va prezenta răspunsul cu privire la propunerea de armistițiu în zilele următoare”. Egiptul, împreună cu Statele Unite și Qatarul conduc medierea pentru a obține acceptarea unui proiect de încetare a focului dezvăluit săptămâna trecută de președintele american, Joe Biden. Anunțul responsabilului de la Cairo vine în timp ce președintele american și alți 16 lideri, în principal din Europa și America Latină, au îndemnat Hamas să accepte propunerea de încetare a focului aflată în prezent pe masă. Planul prevede o încetare a focului de șase săptămâni, însoțită de o retragere israeliană din zonele dens populate din Gaza, eliberarea unor ostatici ținuți pe teritoriul palestinian, în special femei și bolnavi, și a unor deţinuţi palestinieni arestați în Israel. „E timpul ca acest război să se încheie și acest acord este un punct de plecare necesar”, a avertizat Casa Albă într-un comunicat comun cu liderii Franței, Regatului Unit, dar și Argentinei, Braziliei și Columbiei. „Nu este timp de pierdut. Cerem Hamas să semneze acest acord”, se arată în comunicat. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/denisse
