„Agenda globală” – Realizator: Pavel Ionescu – La nivelul Parlamentului European datele centralizate până acum arată victoria clară a Partidului Popularilor Europeni, urmat de Social-Democraţi și de grupul Renew. Scorul obținut de cele trei formațiuni permite constituirea unei majorități confortabile, care să nu depindă de votul grupurilor de extremă dreaptă sau stângă. Pe de altă parte, grupul Verzilor este dispus să participe la noua majoritate, însă liderul PPE, Ursula von der Layen, spune că primele negocieri vor avea loc tot în baza forumului de trei, care a guvernat până acum jocul european. De la Bruxelles, Bogdan Isopescu analizează rezultatele alegerilor la nivel european, dar și pașii următori în alegerea conducerii noului Parlament și a Comisiei Europene.
Reporter: Datele provizorii arată că grupul popularilor europeni au obținut 186 de mandate de europarlamentar, cu 10 mai multe decât în 2019 și este singurul grup politic de centru și din actuala majoritate care a crescut în aceste alegeri. Urmează social-democrații și Renew, care au pierdut locuri, însă toate aceste trei grupuri pot forma o majoritate confortabilă de 400 de mandate, în condițiile în care pentru a vota noua Comisie Europeană, cel mai important pas, este nevoie de doar 361 de voturi în parlament. Cele două grupuri din dreapta politică extremă, ECR și ID, au obținut împreună cu 14 mandate mai mult decât anterior și au 131 de locuri, dar este foarte puțin pentru a conta în bucătăria politică din Parlamentul European. Acestea dețin locul patru și cinci în legislativ și au obținut sub așteptările prognozate înainte de alegeri, însă lor li se pot adăuga alți parlamentari din partidele neafiliate sau dintre independenți, care împreună au 100 de mandate. Verzii au căzut de pe poziția patru pe poziția șase, pierzând 18 mandate, o pierdere similară cu cea a grupului Renew, iar pe locul șapte este stânga, cea care a obținut doar 36 de mandate, mai puțin decât în trecut. Popularii europeni spun că votul îi plasează în poziția clară de a numi noul președinte al Comisiei, tot pe Ursula von der Leyen, iar social-democrații și grupul Renew nu par a se opune. Primele negocieri vor începe mâine între cele trei grupuri. Verzii ar dori și ei să se alăture pentru a forma o majoritate și mai stabilă, dar Ursula von der Leyen pune sub semnul întrebării varianta oferită.
Ursula von der Leyen: În primul rând trebuie obținut acordul statelor membre în Consiliu pentru numirea noii Comisiei Europene, iar aici am încredere că poate fi întrunită unanimitatea. Apoi este vorba de majoritatea din Parlament. Aici mă voi baza pe aceeași configurație politică, alături de social-democrați și Renew, pentru că a funcționat în ultimii cinci ani. Ulterior vom discuta și alte posibilități, în etapa a doua.
Reporter: Ca privire de ansamblu, observatorii campaniei și alegerilor europarlamentare spun că procesul a fost organizat corect în statele membre și că au fost respectate libertățile fundamentale pentru candidați, presă și votanți. Echipa observatorilor mobilizați de OSCE în statele membre, printre care și în România, spune, totuși, că situația diferă de la stat la stat. Diferențele vizează mai multe aspecte: transparența procesului electoral, accesul observatorilor, incluziunea și reflectarea anumitor categorii de candidați sau manipularea și dezinformarea care au crescut în anumite state membre. Mai mult, spun ei, există suspiciuni în legătură cu anumite influențe străine în cadrul alegerilor, iar toate statele membre ar trebui să ia măsuri pentru reducerea acestora sau pentru creșterea securității cibernetice. Observatorii afirmă că au existat cazuri frecvente de derapaj în declarațiile politicienilor pe tema migrației, xenofobiei sau la adresa femeilor. Statele ar trebui să fie mai atente și la nivelul de incluziune și reprezentare al femeilor sau al anumitor grupuri minoritare printre candidați. Un alt grup slab reprezentat a fost cel al tinerilor de sub 35 de ani, în condițiile în care media de vârstă a candidaților a fost cea mai mare după alegerile din 1979. După ce toate rezultatele alegerilor vor fi validate, primul pas către noul Parlament și noua Comisie va fi negocierea dintre grupuri pentru stabilirea majorității. Apoi, între 16 și 19 iulie va urma prima sesiune plenară a parlamentului, când va fi votat noul președinte al legislativului european, vicepreședinții, chestorii și componența comisiilor. Votul pentru componența Comisiei Europene va fi dat în Parlamentul European abia după vacanța de vară, la mijlocul lui septembrie în cel mai bun caz, și asta pentru că, în paralel, nominalizarea președintelui Comisiei este negociată și în Consiliul European, între statele membre. Odată ce statele membre cad de acord asupra acestui punct, ele vor propune Parlamentului să voteze candidatul pentru președinția Comisiei, alături de restul comisarilor nominalizați tot de statele membre. Toate aceste proceduri se vor finaliza cel mai curând în octombrie, când noua Comisie Europeană își va începe mandatul de cinci ani./RADOR RADIO ROMÂNIA/lcoman/ilapadat
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (10 iunie)
