Răzvan Moceanu
Marţi, 11 iunie, regizorul Alexander Hausvater împlineşte 75 de ani.
Alexander Hausvater s-a născut la 11 iunie 1949, la București.
În anul 1959 a emigrat împreună cu familia în Israel. A absolvit cursurile Universității din Tel Aviv, apoi a urmat cursuri de literatură dramatică la Dublin, în Irlanda.
În 1971, va debuta ca regizor, cu spectacolul „Năzdrăvanul Occidentului”, la Teatrul Național Irlandez din Dublin. Spectacolul va fi însă interzis, din cauza pudibonderiei din acele vremuri și fiindcă se juca în limba celtică.
Între anii 1969 și 1972 a fost directorul artistic al Teatrului Peacock din Dublin.
În Irlanda a regizat piese precum „Les Chaises” sau „The Playboy Of The Western World”, iar în Israel, spectacolele „The Peacock”, „Antigona”, „The Flies” sau „Witches”.
În anul 1971 se stabileşte în Canada, iar între anii 1973 și 1979, a fost director al instituţiei pe care a înfiinţat-o, Montréal Theatre Lab.
În perioada 1979-1985, a condus Teatrul L’Echiquier, între anii 1983 și 1987 a fost directorul Festivalului Quinzaine Internationale du Théâtre din Québec, iar din anul 1989 este directorul artistic al Teatrului L’Archipel.
În Canada, va regiza spectacole precum „The Sybil” (Ann Arbor Michigan), „In The Shadow Of The Glen” (Centrul Saidye Bronfman, Montréal), „L’Heure H” (Universitatea Montréal, Montréal), „This Hour Has Thirty Years” (Centrul Saidye Bronfman, Montréal), „Ghelderode Revisited” (Teatrul Neo-Mythos, Montréal), „The Hangman” (Universitatea McGill, Montréal), „Barefoot in the Dark” (Teatrul Neo-Mythos, Montréal), „The Slight Ache” (Universitatea Sir George Williams, Montréal), „Goat Island” (Pendulum Theatre, Montréal), „The Indian Wants The Bronx” (Universitatea Sir George Williams, Montréal), „Le Cri de Promethée” (Sandwich Theatre, Montréal), „Solange” (Neo-Mythos, Montréal), „Goglu” (Neo-Mythos, Montréal), „Old Times” (Theatre Neptune, Halifax), „Bible Show” (Centrul Național al Artelor, Ottawa) sau „The Sybil” (25th Street Playhouse, Saskatoon, Saskatchewan).
A predat la Universitatea Québec din Montréal, la Școala Națională de Teatru, la Universitatea McGill, Concordia și la Cégep de Saint-Hyacinthe, dar și la National Theatre School, Montreal, Conservatoire d’Art Dramatique, Quebec City, University of Ann Arbour, Ann Arbour Michigan, Polyvalente Baldwin Cartier, Pointe Claire, Quebec, University of Winnipeg, Manitoba, Tel Aviv University, Israel Lunacharski Institute (Gittis) Moscova, Rusia, Laval University, Quebec City, University of Ottawa, Ottawa, etc.
A fost realizator de radioemisiuni dramatice, între anii 1980-1982 a fost directorul Secției Dramatice la Radio-Canada, a fost co-animator, la „Je Vais et je Viens entre tes Mots”, Radio-Canada, 1992-1996 și la „L’arbre de Vie” (1996-2003). Este realizatorul a peste 200 de emisiuni dramatice la radio, precum L’Amante Anglaise, Les Frères Karamazov, La Sybil, Traps, Poursuivi par les personnages de Roger Fournier, Les Contes de Roch Carrier, Alma Mahler, Le Soldat Chonkin, Même pas un sourire, Erotique, La Purge, etc …
Este autor de creații televizate – CBC: The West, 1978, PBS: Dissidents, 1981, TV Ontario: Notre Théâtre, 1989 şi TV Polonia Varșovia: Goya, 1990 – și cinematografice – co-producția Israel/Egipt: Our Story, 1982.
A scris scenariile pentru producții Sim Com Ltd. Toronto: Girls’ Night Out, 1983, RSC Fillms Ltd., Montréal și UGS Paris: Le vol de Sphinx, 1985 şi Telescene Montréal: Le Décameron, 1990.
În 1990, a revenit în România, unde a avut un succes răsunător cu piesa „…Au pus cătușe florilor” după F. Arrabal, pusă în scenă în 1991, la Teatrul Odeon.
Va reveni în ţara sa natală în 1993, când a pus în scenă „La Țigănci” după Mircea Eliade, tot la Teatrul Odeon, textele fiind adaptate de poetul Cristian Popescu. De atunci montează periodic în toate teatrele din România, dar și în alte țări, opera sa teatrală însumând peste 160 de spectacole.
Printre piesele regizate în România regăsim în 1995 „Pericle” (Teatrul Odeon, București, România), 1998 – „Teibele și demonul ei” (Teatrul National, Iași, România), 1999 – „Nebunul și călugărița” (Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, România) şi „Machiavelli” (o coproducție Teatrul Ariel din Râmnicu Vâlcea – Teatrul Odeon, București), 2000 – „Roberto Zucco” (Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, România), 2001 – „Don Perimplin și Belisa în grădină” (Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, România) şi „Machinal” (Teatrul Național București), 2002 – „Canibalii” (Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu), „Pietonul și furia” (Theatrum Mundi, București, România) şi „Nō – Cinci povești de dragoste” (Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, România), 2003 – „Livada de vișini” (Teatrul Național Iași, România) şi „Gheață și orhidee” (Teatrul „Ioan Slavici”, Arad), 2004 – „În direct din Amsterdam… Anneee Frank !” (Teatrul Evreiesc, București), „Noaptea de 16 ianuarie” (Teatrul de Stat, Oradea, România), „Cymbelin” (Teatrul German Timișoara, România) şi „Derby” (Teatrul Național Radu Stanca, România), 2005 – „Salomeea” (Teatrul Național Vasile Alecsandri, România) şi „Don Juan & Faust” (Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely, România), 2006 – „Arborele tropicelor” (Teatrul Național Vasile Alecsandri, România), „Cel care primește palme” (Teatrul de Stat Regina Maria, România) şi „Athenee Palace Hotel” (Teatrul Național Mihai Eminescu, Timişoara), 2007 – „Judecata” (Teatrul German de Stat, Timișoara, România), „Requiem” (Teatrul Bacovia, România) şi „Monumentul” (Teatrul G. A. Petculescu, Reşiţa).
De asemenea, Alexander Hausvater a regizat în România spectacolele, în 2008 – „Jurnalul lui Dracula” (Teatrul de Nord, Satu Mare, România), „Amoc” (Teatrul Clasic Ion Slavici, Arad, România), „Femeile din Trahis” (Teatrul Municipal, Târgoviște, România), „The rocky horror show” (Club Kristal, București, România) şi „Trubadurul” (Opera Naţională București, România), 2009 – „Poveste de iarnă” (Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara, România), „Odiseea Visoțki” (Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, București, România) şi „FridaKahloMania” (Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, Petroșani, România), 2010 – „Galaxia Svejk” (Teatrul de animație „Țăndărică”, București, România) şi „Păpușarul” (Teatrul Evreiesc de stat, București, România), 2011 – „Iulius Caesar” (Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara, România) şi „Don Carlos” (Teatrul German de Stat, Timișoara, România), 2016 – „Ovidius in Love” (Teatrul de Stat, Constanța, România) şi 2018 – „Experimentul P” (Teatrul Alexandru Davila, Pitești, România)
În prezent, locuiește atât în Canada, cât și în București, unde regizează piese la Teatrul Evreiesc de Stat.
Alexander Hausvater a publicat numeroase cărţi: „Ce dacă”, Editura Integral, Decameronul (teatru), Editura Tracus Arte, 2008, Tovarășul pionier (teatru), Editura Tracus Arte, 2008, Chopin. Ultima Mazurka (teatru), Editura Tracus Arte, 2008, Athenee Palace Hotel (teatru), Editura Brumar, 2008, Solzhenitsyn (teatru), Playwrights Canada, 1979, Decameronul după Boccacio, Captiv în mine, Editura Integral, 2019, Experimentul P, Editura Integral, 2019, Penumbra, Editura Integral, 2020, Aici, Radio Eros, Editura Integral, 2020, Dor călător, Editura Integral, 2020 şi Ludi, Editura Integral, 2021
În 2005, Cristina Modreanu a publicat volumul biografic ”Măștile lui Hausvater”.
În martie 2018, spectacolul „Dumnezeul răzbunării” de Shalom Ash, în regia lui Alexander Hausvater, a fost prezentat în premieră, la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti, acesta fiind primul spectacol al regizorului creat în limba idiş.
În 28 septembrie 2022, avea loc premiera europeană a spectacolului „Maşinăria. Musicalul”, după piesa „Maşina de calcul” de Elmer Rice, în regia lui Alexander Hausvater, în deschiderea stagiunii 2022-2023, la Teatrul Naţional Bucureşti.
Pentru activitatea sa a obținut numeroase premii, printre care Premiul UNITER pentru întreaga activitate, Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, cărora li se adaugă și premii și nominalizări pentru spectacolele create.
