Autor:Alexandru Eduard Balaci
Introducere
Acum 551 de ani, în anul 1473, ieromonahul Nicodim de la Mănăstirea Putna încheia o lucrare de o valoare inestimabilă, atât din punct de vedere artistic, cât și spiritual: „Tetraevanghelul de la Humor”. Această capodoperă nu este doar un manuscris religios, ci și o mărturie a culturii și artei medievale românești, având în centru figura legendară a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt.
În secolul al XV-lea, Moldova era un focar de cultură și spiritualitate ortodoxă. Voievodul Ștefan cel Mare (1457-1504) a fost un mare susținător al artei și bisericii, ridicând numeroase mănăstiri și biserici, multe dintre ele decorate cu fresce și manuscrise de o rară frumusețe. În acest context, Tetraevanghelul de la Humor a fost comandat ca un dar pentru Mănăstirea Humor, ca semn al devotamentului și credinței voievodului.
Procesul de Realizare
Ieromonahul Nicodim, un miniaturist renumit al epocii, a fost însărcinat cu realizarea acestui manuscris. Timp de patru ani, el a lucrat cu migală și pasiune pentru a duce la bun sfârșit porunca voievodului. Manuscrisul, cunoscut pentru miniaturile sale, este decorat cu ornamente viu colorate și o caligrafie impecabilă, reflectând o măiestrie artistică deosebită.
Calitatea Artistică
Miniaturile din Tetraevanghelul de la Humor sunt de o rară frumusețe, caracterizate prin detalii minuțioase și un colorit viu. Acestea nu doar ilustrează texte religioase, ci și aduc la viață scene biblice cu o vivacitate și o expresivitate remarcabile. Prin aceste imagini, manuscrisul nu servea doar ca un instrument de rugăciune, ci și ca o carte de învățătură și contemplare spirituală.
Portretul lui Ștefan cel Mare
Una dintre cele mai valoroase părți ale manuscrisului este faimosul portret votiv al voievodului Ștefan cel Mare. Considerat cea mai veridică imagine a sa, acest portret nu doar că oferă o reprezentare fidelă a fizionomiei domnitorului, dar simbolizează și devotamentul său față de credința ortodoxă și poporul său. Portretul îl arată pe Ștefan cel Mare cu o privire fermă și un chip nobil, reflectând personalitatea sa puternică și rolul său de protector al creștinătății. În anul 1487, Tetraevanghelul a fost legat în ferecături de argint aurit, un alt indiciu al valorii sale inestimabile. Coperta din față înfățișează scena „Pogorârea Mântuitorului la Iad”, iar cea din spate, „Adormirea Maicii Domnului”. Aceste reliefuri realizate prin ciocănire sunt exemple strălucite de artă metalurgică medievală, adăugând un strat suplimentar de frumusețe și semnificație religioasă manuscrisului.
Semnificația Tetraevanghelului
Tetraevanghelul de la Humor nu este doar o operă de artă,el este și un document istoric și cultural de prim rang. Prin această lucrare, ieromonahul Nicodim și-a adus contribuția la păstrarea și transmiterea culturii medievale românești. Manuscrisul a fost un simbol al credinței, al artei și al identității naționale, rămânând relevant și admirat până în zilele noastre. Astăzi, Tetraevanghelul de la Humor este păstrat cu grijă și respect, fiind o sursă de inspirație pentru iubitorii de artă și istorie. Fiecare pagină, fiecare miniatură și fiecare detaliu al ferecăturilor de argint aurit poartă cu sine povestea unui timp în care credința și arta erau strâns împletite, creând opere nemuritoare ce transcend secolele.
Concluzie
Tetraevanghelul de la Humor rămâne un tezaur al patrimoniului cultural românesc. În spatele fiecărei file se află munca meticuloasă a ieromonahului Nicodim și viziunea unui voievod devotat. Această lucrare continuă să fascineze și să inspire, fiind un testament al măiestriei artistice și al profundelor valori spirituale ale epocii.
Bibliografie
https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2022/12/2.p.11-16.pdf
https://ziare.com/social/capitala/adevaratul-chip-al-lui-stefan-cel-mare-806088
Constantin Leonte, Tetraevanghelul de la Humor, sursa: https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Zargidava/dl.asp?filename=11-Zargidava-11-2012-21.pdf.
Sursa foto : Wikipedia
