O revizuire ambițioasă a Constituției italiene pentru a permite alegerea directă a unui prim-ministru a obţinut marţi aprobarea Senatului. Premierul Giorgia Meloni a promovat această iniţiativă, numind-o „mama tuturor reformelor”, dar se confruntă cu o rezistență hotărâtă din partea partidelor de opoziție și aproape sigur propunerea va trebui supusă aprobării publice într-un referendum. Conform propunerii, premierul ar fi ales pentru cinci ani, iar coaliției care îl sprijină pe candidatul câștigător i se vor acorda cel puțin 55% din locurile din legislativ, pentru a i se asigura acestuia o majoritate viabilă în ambele camere ale parlamentului. Coaliția de dreapta a dnei Meloni susţine că noua lege va contribui la oprirea instabilității politice cronice din Italia – care a avut aproape 70 de guverne de la al Doilea Război Mondial – și va face națiunea mai democratică. Criticii afirmă că proiectul de lege ar putea declanșa haos, alegătorii putând susține o persoană care să devină prim-ministru, în timp ce aleg parlamentari din alt partid. Israelul din anii ’90 a fost singura țară care a încercat vreodată un astfel de sistem, dar a trebuit să renunțe la el pentru că nu a reușit să aducă soliditatea politică promisă. Fostul premier Mario Monti a declarat în plenul Senatului că proiectul de lege va lipsi Italia de capacitatea de a răspunde cu rapiditate la crize severe – așa cum s-a întâmplat în 2011, când i s-a cerut președintelui de atunci să preia conducerea în timpul unei crize financiare. „Reforma nu va mai permite grade de flexibilitate în sistem care s-au dovedit uneori utile în situațiile de urgență din Italia”, a spus el. Încercările repetate de a institui un sistem politic mai robust în Italia s-au prăbușit întotdeauna pe fondul nenumăratelor viziuni și, având în vedere pașii necesari, nu există nicio garanție că acest proiect va deveni vreodată lege. Orice modificare a Constituției trebuie să fie aprobată de ambele camere ale parlamentului de două ori, cu o majoritate de două treimi necesară pentru ultimele două voturi. În caz contrar, trebuie organizat un referendum, dar acestea deseori nu sunt validate, așa cum s-a întâmplat în 2016. Votul de marți din Senat a fost câștigat cu 109 voturi pentru și 77 împotrivă. „Această reformă este fundamentală pentru noi. Întărește democrația și libertatea împotriva oricăror tentații totalitare și extremiste”, a declarat Maurizio Gasparri, senator al partidului de guvernământ Forza Italia, care a încercat, dar nu a reușit, să rescrie constituția în 2006. Giorgia Meloni a promis că va face campanie puternică pentru schimbarea Constituţiei, declarând că guvernele tehnocrate nu ar trebui să mai să fie impuse țării – așa cum s-a întâmplat în timpul crizei COVID din 2021, când fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a devenit premier. Ea a spus, însă, că nu va demisiona dacă va pierde un eventual referendum, care va avea loc probabil în 2025./opopescu/ctuluc
REUTERS – 18 iunie
