Începută ieri (18 iunie, n. red.), vizita președintelui rus Vladimir Putin în Coreea de Nord continuă și astăzi (19 iunie), fiind urmărită îndeaproape de presa internațională. În contexul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, o asemenea vizită capătă o importanță deosebită, iar ziarele străine se întrec în comentarii.
„Ce ar avea Putin și Kim de câștigat dintr-o vizită rară care însă neliniștește Occidentul?”, se întreabă cotidianul american The Wall Street Journal. Același ziar consideră că „cei doi lideri ar urma să-și adâncească relațiile în cadrul unui parteneriat care îngrijorează Statele Unite, Occidentul, dar și China”. Un alt ziar american, The New York Times, consideră că „războiul din Ucraina va redefini relațiile lui Putin cu Kim”. Iar de pe malul celălalt al Atlanticului, ziarul britanic The Times afirmă că „Putin va semna un acord cu Coreea de Nord în materie de securitate”. Pe marginea aceluiași eveniment, publicația franceză Le Point titrează ironic: „Vladimir Putin în vizită la Kim Jong Un – o idilă din interes între doi dictatori”. „De ce zboară Putin în Ucraina?”, se întreabă ziarul moscovit Pravda, dar tot el ne oferă și răspunsul, subliniind: „Dată fiind situația internațională actuală, orice țară care își exprimă sprijinul față de politica noastră, în special cu privire la Ucraina, este importantă pentru noi or, R.P.D. Coreeană ne-a susținut în mod fundamental poziția, nu numai prin cuvinte, ci și prin acțiunile sale la ONU și în alte organizații”. Și tot pe aceeași temă, un alt ziar rusesc, Kommersant, consideră că „vizita lui Putin în Coreea de Nord este una plină de zvonuri”.
În Orientul Mijlociu, premierul israelian Benjamin Netanyahu se remacă din nou prin controversele provocate. „Netanyahu îl critică pe Biden pentru întârzierea unor livrări de armament”, titrează cotidianul israelian Ha’aretz. Și tot din Ha’aretz mai aflăm că „Avocatul israelian al Poporului a depus plângere, reclamând faptul că biroul lui Netnyahu a refuzat să îi transfere doocumentele pe tema întrunirilor premierului în materie de securitate”. Un alt ziar israelian, The Jerusalem Post, pare să explice și de ce: „Statele Unite ezită să mai trimită arme Israelului”. Cotidianul afirmă că „secretarul american de stat, Antony Blinken, a justificat amânarea livărilor de armament, temându-se că armele așteptate ar putea fi folosite în zone extrem de populate”.
În sfârșit, rămânând în sectorul armelor și al înarmării, trebuie menționat și NATO, un for care se pregătește să aibă un nou șef. Potrivit relatărilor din presă, favoritul pare să fie fostul premier al Olandei, Mark Rutte. Portalul belgian Politico titrează: „Slovacia și Ungaria îl sprijină pe olandezul Rutte ca viitor șef al NATO”. Dar un subtitlu ne atrage atenția în mod special, același Politico adăugând că „România ar fi ultimul obstacol în privința sprijinului față de Rutte pentru funcția de secretar general”. Publicața ungară Nepszava amintește că, ”în primăvară, ministrul de externe Péter Szijjarto a considerat că sprijinul față de olandez ar fi exclus, dar premierul ungar a anunțat acum că, în urma unui acord convenit cu secretarul general NATO, Mark Rutte a fost acceptat”. În sfârșit, britanicul Financial Times titrează: „Câștigând sprijinul lui Orban. Rutte a îndepărtat cel mai mare obstacol din calea spre șefia NATO”. Dar tot Financial Times subliniază că „România este acum ultima țară care mai are rețineri, dar este de așteptat ca și ea să se alinieze cât de curând”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
