Presa internațională publică în continuare analize consacrate miniturneului asiatic al președintelui Rusiei. Vladimir Putin a încheiat la Phenian un acord de apărare reciprocă în caz de agresiune, notează Le Point, amintind că acesta a numit acordul un „document cu adevărat revoluționar”, adăugând că Rusia „nu exclude o cooperare militaro-tehnică” cu Phenianul. Aceasta este prima călătorie a lui Vladimir Putin în Coreea de Nord în 24 de ani și a doua întâlnire dintre cei doi lideri în mai puțin de un an.
Moscova și Phenianul sunt aliați de la sfârșitul războiului din Coreea (1950-1953), dar s-au apropiat de la lansarea ofensivei din Ucraina, în februarie 2022, remintește săptămânalul francez.
Va trimite Coreea de Nord soldați în Ucraina? se întreabă El Mundo, și explică: ”upă semnarea acordului bilateral problema se pune dacă, pe lângă arme, Phenianul ar putea trimite soldați în Ucraina pentru a sprijini armata rusă. Documentul strategic certifică faptul că fiecare are ceva de care celălalt are nevoie: Rusia trebuie să achiziționeze urgent mai multe muniții pentru războiul său din Ucraina, în special obuze de artilerie de calibru înalt, iar Coreea de Nord are nevoie stringentă de valută străină, combustibil și hrană pentru poporul său înfometat, pe lângă tehnologia rusă pentru a-și avansa cursa nucleară și dezvoltarea rachetelor balistice și a sateliților spion.
De la Phenian la Hanoi, mai puțină pompă, dar aceleași legături strânse – citim în La Libre Belgique, care reamintește că Moscova a livrat arme aliaților săi comuniști în timpul războiului din Vietnam și a contribuit timp de decenii la pregătirea multor cadre ale Partidului Comunist Vietnamez. Rusia continuă să vândă o mare parte din armele și echipamentele sale militare Vietnamului, într-un context de tensiuni în Marea Chinei de Sud, unde Hanoiul este îngrijorat de obiectivele expansioniste ale Beijingului.
Primindu-l pe Vladimir Putin, vizat de un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI), Vietnamul se expune nemulțumirii partenerilor săi occidentali, în frunte cu Statele Unite, care consideră această țară cu 100 de milioane de locuitori un partener strategic pentru industria prelucrătoare sau producția de semiconductori, potrivit analizei din ziarul belgian.
În capitala Statelor Unite, vizita la Hanoi este urmărită cu atenție. WASHINGTON POST explică: Rusia și Vietnamul au fost niște aliați apropiați începând din perioada Războiului Rece, dar în ultimii ani, forța acestor relații a mai slăbit, Vietnamul cultivând niște relații mai călduroase cu Statele Unite, din dorința de a contrabalansa eventuala putere a Chinei. Treptat, Vietnamul a cam renunțat să se mai bazeze pe aparatura rusească, iar, anul trecut, a adus relațiile cu SUA la cel mai înalt nivel, similar cu cele legate de China și Rusia. În prezent, mai scie Washington Post, Statele Unite sunt cea mai mare piață de export a Vietnamului, sporindu-și totodată ajutorul în materie de securitate, mai ales pe mare, unde Vietnamul „se încrucișează” cu forțele chineze.
Între timp, spionajul rusesc în Marea Nordului se dovedește a fi mai important decât se credea, se arată într-o investigație internațională publicată de două ziare belgiene, „De Tijd” și „L’Echo”. În documentul publicat au fost analizate deplasările a mii de nave rusești de-a lungul coastelor Germaniei, Belgiei, Danemarcei, Norvegiei, Țărilor de Jos și Regatului Unit. Aceste șase state au semnat, în aprilie, o declarație comună care vizează elaborarea unui „pact de securitate” cu privire la această zonă considerată deosebit de sensibilă, plină de zăcăminte de gaze și petrol, parcuri eoliene și cabluri care asigură conexiuni la internet și telecomunicații. Le Monde amintește că proiectul își propune să se consolideze supraveghere și schimburi de informații între cele șase țări, membre NATO și UE,
Luni de cercetări efectuate de „Tijd” și de organizația neerlandeză Follow The Money dezvăluie 945 de acțiuni suspecte efectuate de aproape 200 de nave civile ruseşti în proximitatea unor infrastructuri critice din Marea Nordului. Acești ani de spionaj au oferit Rusiei informații esențiale în cazul în care ar dori să saboteze sau să deterioreze gazoducte din Marea Nordului, să intercepteze sau să modifice cablurile de comunicații. Cel puțin 167 de nave civile ruseşti au efectuat manevre suspecte la mai puţin de un kilometru de conducte și cabluri. Ambele cotidiene subliniază că majoritatea acestor acțiuni au avut început în anii dinainte ca Rusia să invadeze Ucraina, la începutul anului 2022.
Sub titlul ”Grupul de dreapta radicală al lui Meloni modifică echilibrul de forțe în UE”, Financial Times scrie despre starea Uniunii după europarlamentare. „Grupul Conservatori și Reformiști Europeni (ECR) al premierului italian Giorgia Meloni a crescut la 83 de membri, cifră cu care ar substitui în poziția a treia grupul liberal Renew controlat de președintele francez Emmanuel Macron, rupând astfel un triumvirat centrist care a rezistat timp de 30 de ani. Meloni a cerut miercuri, invocând mărimea grupului său, „un rol de cel mai înalt nivel” la repartizarea demnităților în UE. Acestea s-ar putea dovedi a fi o piedică în calea PPE și a lui Von der Leyen înseși, care are nevoie de susținerea Consiliului European, dar și de a unei majorități parlamentare pentru a-și putea asigura încă un mandat de cinci ani la președinția Comisiei Europene, notează cunoscutul cotidian britanic.
Cel mai important lucru în aceste negocieri rămâne însă faptul că ele au eșuat între grupul ECR și Viktor Orban, reține la rândul său Le Point. „Gruparea ECR nu-i va primi pe cei opt deputați maghiari ai Fidesz până când Viktor Orban nu își va clarifica poziția cu privire la sprijinirea Ucrainei împotriva agresiunii ruse”. Premierul ungar se visa un mediator între Giorgia Meloni și Marine Le Pen pentru a-i reuni pe suveraniştii ECR și naționaliștii grupării ID /Identitate şi Democraţie/. Acest proiect este acum mort, precizează Le Point, care observă că extrema dreaptă tinde mai degrabă să se fragmenteze decât să se unească.
O altă publicație franceză, LE FIGARO, se concentrează asupra scenei politice britanice, și constată: „Partidul Laburist, în drum spre o victorie istorică în alegerile legislative”. Cu două săptămâni înainte de alegerile legislative britanice, două noi sondaje au plasat laburiştii pe drumul către o victorie istorică împotriva conservatorilor care sunt la putere de paisprezece ani. Potrivit unui sondaj realizat de institutul YouGov, laburiştii (centru-stânga) ar urma să câştige 425 din cele 650 de locuri în Parlamentul britanic pe 4 iulie, „cel mai mare număr din istoria partidului”, cu 39% din voturi. Conservatorii premierului Rishi Sunak ar urma să păstreze 108 locuri, pierzând 257 de deputați în comparație cu componența actuală a Parlamentului.
Al doilea sondaj estimează numărul de locuri câștigate de Partidul Laburist al lui Keir Starmer la 516, dublu față de numărul obținut de Tony Blair în timpul victoriei laburiste din 1997. Conservatorii ar scădea atunci la doar 53 de locuri, o înfrângere zdrobitoare și fără precedent pentru acest partid, după cum remarcă Figaro.
Încheiem cu o știre publicată de site-ul bulgar de știri RUSE.NEWS: Podul Prieteniei Ruse-Giurgiu aniversează 70 de ani de la inaugurare. „Primul pod peste Dunăre dintre Bulgaria şi România a fost construit într-un timp record – doi ani şi trei luni – şi a fost inaugurat pe data de 20 iunie 1954. Panglica a fost tăiată de conducătorii de atunci ai Bulgariei şi României, Vălko Cervenkov, respectiv Gheorghe Gheorghiu-Dej. Decizia politică pentru construirea podului a fost luată la mijlocul anului 1951, când ţările membre ale CAER au semnat, la Moscova, un protocol pentru construirea „Podului Prieteniei peste Dunăre”. În medie, astăzi peste 700.000 de vehicule traversează podul Dunării, anual, într-un singur sens, ceea ce impune construirea unui nou pod în zonă, mai citim pe pagina Ruse News.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
