Calendarul evenimentelor, 22 iunie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

– Ministere

* Sibiu: Conferinţă de presă organizată în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, invitaţi fiind Raluca Turcan, ministrul Culturii, Hanna Wroblewska, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional din Polonia, Olga Wysocka, directorul Institutului Adama Mickiewicza, Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român, Matthias Rettner, managerul companiei de teatru de stradă Aktionstheater Pan.OPTIKUM, din Freiburg, şi Sigrun Fritsch, coregraf – ora 10:00, la Forumul Democrat, sala Oglinzilor

– Culte, Biserică

* În cadrul Bucharest Organ Fest Cantus Ecclesiae, ediția a patra (1 – 23 iun.) are loc un recital susținut de Choral Evensong for the Feast of St Alban, Corul Vox Medicalis, dr. Tudor Ionescu – dirijor, Tabita Mateiu – dirijor, Victoria Cioacă – dirijor, Conor McGlone (Marea-Britanie) – orgă – ora 19:00, la Biserica Anglicană, Str. Alexandru D. Xenopol nr. 2. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural

* Suceava: Catedrala Arhiepiscopală din Suceava își va sărbători luni, 24 iunie, hramul, zi în care Biserica celebrează Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Anul acesta, hramul coincide cu Sărbătoarea Sfintei Treimi. Programul liturgic începe, în această zi, cu Pelerinajul „Calea Sfinților”, în cadrul căruia moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava vor fi duse în procesiune pe străzile municipiului Suceava. Traseul include opriri la Biserica „Învierea Domnului”, Biserica Domnițelor, Biserica „Sfântul Dumitru”, Biserica „Sfântul Nicolae” și la Catedrala „Nașterea Domnului”

– Ambasade

* Vernisajul expoziției “Ileana Sonnabend & Arte Povera” – ora 18.00, la Muzeul Național de Artă al României, Parterul Galeriei Naționale, Calea Victoriei 49-53. Vor fi prezenți directorul MNAR Călin Stegerean și curatorul expoziției Ilaria Bernardi, alături de Ambasadorul Italiei în România, Alfredo M. Durante Mangoni, și Directoarea Institutului Italian de Cultură, Laura Napolitano

– Social

* Timişoara: Ziua Mondială a Refugiaţilor este marcată, la Timişoara, printr-o serie de manifestări care se desfăşoară în perioada 20 – 23 iunie, în cadrul „Refugee Art Festival”. ■ În această zi, timişorenii sunt aşteptaţi la un picnic intercultural pentru a celebra diversitatea prin bucate internaţionale şi ateliere în comunitate, în parteneriat cu Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Timişoara şi FAINA UA, în Parcul Rebeca

– Astronomie

* Bârlad: La Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, va fi inaugurat un nou telescop performant cu diametrul oglinzii principale de 50 de cm. Acest instrument a fost achiziţionat în anul 2023, din bugetul instituţiei şi din sponsorizări. Conferinţa de inaugurare va avea loc la ora 21:00, la sediul din str. Republicii nr. 235, acolo unde se află Observatorul Astronomic. Printre partenerii media se numără Radio România Cultural

– Cultură

* Corul de Copii Radio susţine, la Sala Radio, concertul sugestiv intitulat „T R I B A L”, un concept inedit pe scena muzicală bucureșteană. După prima reprezentație a acestui spectacol (la finalul lunii aprilie), când s-a bucurat de un mare succes de public, evenimentul este reluat acum în cadrul primei ediții a Festivalului Bucharest CorFest – ora 19:00. Concertul reunește prelucrări corale ale patrimoniului muzical ancestral și câteva creații moderne inspirate de marile culturi tribale ale lumii. Printre piesele care vor fi ascultate la Sala Radio se numără: „Vuelie” – Frode Fjellheim, „Lakota Lullaby” – cântec tradițional amerindian, „E Mambo Simbo” – tradițional Papua, „Haka” – tradițional Maori, „Dansul ploii” – Serge Folie, „Fire” – Katerina Gimon, „Zai itxoiten” – Javier Busto, „Tres cantos nativos” – Marcos Leite și cântecul lui Elton John „Circle of Life” (aranjament: Victor Stoica). Corul de Copii Radio este dirijat de Răzvan Rădos și la pian va fi Magdalena Faur. Elementele de decor ce vor completa această călătorie muzicală sunt asigurate de asociația „Mia’s Children”

* În cadrul Athenaeum Summer Festival, în zilele de 22 şi 23 iunie au loc două concerte în aer liber, pe esplanada Ateneului, susţinute de Athenaeum String Quintet – Vivaldi Forever! – şi de Athenaeum Wind Orchestra – Clasic, divertisment, muzică de film. Toate concertele din cadrul Athenaeum Summer Festival încep la ora 19:00. Printre partenerii media principali se numără Radio România Muzical.

* Muzeul Național al Literaturii Române organizează Străzi deschise | Atelier de creativitate: „Cele mai frumoase povești cu pisici” – ora 11:00, în Calea Victoriei nr. 110

* Sat Cobor, jud. Braşov: Festivalul „Cobor între Stejari”, organizat de Fundaţia Conservation Carpathia – ora 10:00 (22 – 23 iunie)

* Constanța: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa derulează Proiectul cu co-finanţarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, nr. P0104/ 02.02.2024, Patrimoniul arhitecturii de vilegiatură de la malul mării – Istoria Cazinoului din Constanţa şi a Cazinoului din Mamaia. Astfel, în perioada 22 iunie-22 septembrie, vor fi organizate periodic în weekend, dar şi în timpul săptămânii, tururi de prezentare a istoriei Bulevardului Elisabeta şi a istoricului Cazinoului din Constanţa şi Mamaia, clădiri emblematice ale arhitecturii de vilegiatură de la malul mării. Primele patru tururi ghidate vor avea lor de la orele 10:00 şi 11:30

* Craiova: Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc găzduieşte, începând cu ora 15:30, expoziţia de medalistică „Din New York în minunata Cetate a Băniei”, organizată în colaborare cu Societatea Română Creştină „Dorul”, din Statele Unite ale Americii. Amfitrionii acestui eveniment vor fi Dan Pavel, din partea Societăţii Române „Dorul”, şi Lucian Dindirică, viceprimarul Craiovei, fondatorul Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc. La eveniment vor participa personalităţi culturale de excepţie, care au adus contribuţii importante la păstrarea valorilor autentice româneşti. După mesajul preşedintelui Societăţii Române „Dorul”, Cristian Pascu, vor fi înmânate, într-un cadru festiv, 12 diplome şi medalii următorilor laureaţi: Dan Puric, Rareş Prisacariu, Adrian Badea, Bogdan Cuza, Miron Manega, Lucian Dindirică, Dan Pavel, Filip Mărgărit, Elena Condrei, Daniela Gîfu, Ioan Pavăl, Horia Dumitrescu. Participanţii vor viziona apoi filmul „Jurnal de război”, realizat de Dan Pavel, şi vor vizita expoziţia de fotografii realizate în timpul filmărilor. Invitatul special al acestui eveniment va fi maestrul Tudor Gheorghe, căruia îi va fi înmânat un medalion, în semn de preţuire şi recunoştinţa pentru contribuţia impresionantă adusă vieţii culturale româneşti

* Focșani: Catrinţa va fi vedeta celei de-a IV-a ediţii a Zilelor Portului Popular Vrâncean, care va avea loc în perioada 22-24 iunie, în foaierul Muzeului Vrancei de la fostul Palat al Justiţiei. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Vrancea, prin Muzeul Vrancei. Curatorul expoziţiei din acest an va fi Nelu Dumitrescu

* Galați: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” prezintă spectacolul „Un loc bun de muncă”, o monodramă scrisă de tânărul Laurenţiu Bobeică, actor la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi – ora 19:00, la Sala Studio. Spectacolul abordează teme actuale precum depresia, divorţul, abandonul familial, nevoia de statut social, nevoia de apartenenţă la un grup, teme care trezesc în publicul privitor empatie.

* Ploiești: Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti şi Primăria Municipiului Ploieşti, în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Ploieşti, organizează, în perioada 22-30 iunie 2024, Tabăra Internaţională de Creaţie Plastică „Dan Platon”, ediţia a XVIII-a, Ploieşti, Prahova. Specificul taberei este de pictură, aceasta fiind organizată în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, filiala Ploieşti şi alte instituţii publice şi private din România. Deschiderea oficială a Taberei are loc la ora 17:00, la Sala Coloanelor, Palatul Culturii Ploieşti, unde sunt aşteptaţi iubitorii de artă pentru a cunoaşte artiştii plastici înscrişi. Tema acestei ediţii este „Ploieşti, oraşul Tineretului”. Tabăra se desfăşoară sub egida programului Ploieşti #Lets PLAY Capitala Tineretului din România 2024

* Târgu Jiu: Cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Naţional de Balet şi Dans Modern – „În paşi de dans spre INFINIT” va avea loc la finalul acestei săptămâni, la Târgu Jiu. Festivalul, organizat de Şcoala Populară de Arte „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu, reuneşte tineri talentaţi din ţară, pasionaţi de arta dansului. Competiţia se va desfăşura pe două secţiuni: balet şi dans modern, cuprinzând o varietate de genuri, de la street dance şi dans contemporan la dans clasic şi jazz. Pe parcursul zilei, începând cu ora 11:00, 360 de concurenţi din Timişoara, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Reşiţa şi Târgu Jiu vor urca pe scena Teatrului de Vară „Nelu Dumitru” din Târgu Jiu

* Veneția: Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor, în colaborare cu Primăria Veneţiei, Universitatea Ca’Foscari Veneţia, Uniunea Artiştilor Plastici din România şi EuroCulturArt, cu patronajul Regiunii Veneto, invită iubitorii de artă la expoziția de artă contemporană „Stupina plutitoare” a artistului Vasile Raţă, curatoare Ana Daniela Sultana. Expoziţia va fi vernisată cu prilejul Art Night Venezia, între orele 16:00 – 23:00, la Piccola Galleria, Palazzo Correr, Cannaregio 2211, Veneția. Perioada de vizitare este 22 iunie – 1 iulie

– Sport

* Raliul Clujului (22-23 iunie), etapa a patra a Campionatului Naţional de Raliuri Betano

* Köln, Germania: La Campionatul European de Fotbal – EURO 2024 (14 iun. – 14 iul.) are loc meciul  România – Belgia (Grupa E) – ora 22:00, pe stadionul Rhein Energie

* Macedonia de Nord: România participă la Campionatul Mondial de handbal pentru junioare Under-19 (19-30 iunie)

■ România – Olanda – ora 16:45

– Diverse

* Amzei Block Party revine între 22 şi 23 iunie cu cea de-a doua ediţie, oferind bucureştenilor ocazia să-şi reimagineze oraşul printr-un Picnic urban şi printr-o serie de activităţi culturale, muzică, jocuri şi delicii culinare în mijlocul intersecţiei de La Miţa Biciclista. Astfel, în intersecţia străzilor Christian Tell cu Biserica Amzei, va fi amenajat cel mai mare picnic urban din Capitală, între orele 12:00 – 22:00. Intrarea este liberă. Cei interesati sunt aşteptaţi la „Masa Nesfârşită”, o instalaţie realizată de artistul francez Olivier Vadrot. De asemenea, copiii îşi vor putea exprima creativitatea prin intermediul atelierelor de pictură sau de cărţi poştale ce se vor desfăşura în cele două zile de festival.

* Iași: Primăria municipiului Iaşi invită atât locuitorii oraşului cât şi turiştii, în preajma Sânzienelor, la cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Iei – RomânIA Autentică, în cadrul căreia pot asculta muzică populară şi pot vizita totodată diferite târguri. În perioada 22 – 24 iunie, pe esplanada Palatului Culturii, este organizat Târgul meşterilor populari. Cu acest prilej, câteva zeci de meşteri populari vor expune şi comercializa obiecte tradiţionale autentice legate în special de portul popular din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării. De asemenea, în aceeaşi perioadă, un Târg al producătorilor locali va fi organizat pe pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în zona Mănăstirii Trei Ierarhi.

* Sibiu: Târgul de ţară din Muzeul în aer liber ASTRA  (22-24 iun.) – ora 10:00.

  • Muzeul ASTRA organizează în week-end-ul 22-23 iunie, între orele 11:00 – 17:00, un nou eveniment cu specific pastoral, în cadrul proiectului „Hrană şi adăpost în lumea muntelui. Modele de folosire a resurselor şi de adaptare la mediu în civilizaţia pastorală”

– S-a întâmplat într-o zi de 22 iunie

* Sunt marcați 545 de ani (1479) de când, între 22 iunie şi 16 iulie, Ştefan cel Mare a construit, pe malul stâng al Dunării, cetatea Chilia Nouă. Autorii unor cronici moldo-germane relatează că, la 20 iunie 1479, marele domnitor (al Moldovei) a început construirea Chiliei, terminând-o în acelaşi an cu ajutorul a 8.000 meşteri şi 17.000 lucrători auxiliari. Grigore Ureche aduce, însă, unele amănunte: „Vă leato 6987 (1479) iunie 22 au început Ştefan-Vodă a zidi cetatea Chiliei şi au sfârşit-o într-acelaşi an, iulie 16”

* Cu 106 ani în urmă (1918) era înfiinţată, la Washington, din iniţiativa lui Vasile Stoica, „Liga Naţională Română”, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei româneşti. La data de 13 septembrie a aceluiaşi an a fuzionat cu „Comitetul naţional român” (22.VI/5.VII)

* Se împlinesc 105 ani (1919) de când apărea (până la 1.VII.1928), la Bucureşti, săptămânal şi apoi lunar, publicaţia „Ideea europeană” (Critică artistică şi socială), sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru şi a lui Emanoil Bucuţa. Revista îşi propunea „să informeze publicul românesc asupra curentelor de idei şi transformărilor sociale din Europa, interpretând, totodată, cu obiectivitate, pe cele din cuprinsul românesc”

* În urmă cu 84 de ani (1940) a fost creat Partidul Naţiunii, partid unic, totalitar, care a înlocuit partidul Frontul Renaşterii Naţionale, sub conducerea supremă a regelui. A reprezentat o încercare de ultimă oră a lui Carol al II-lea de a se alinia, pe plan intern, la noua balanţă de forţe de pe continent, înclinând în favoarea Reich-ului (dizolvat la 11 septembrie, în acelaşi an). La data de 16.XII.1938 se înfiinţase, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Şeful suprem al FRN era regele. Totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”

* Tot acum 84 de ani (1940) a fost semnat al doilea armistițiu de la Compiègne de Germania Nazistă și Franța, la ora locală 18:50, lângă Compiègne din departamentul Oise. Ca urmare a victoriei Germaniei în Bătălia Franței (10 mai – 21 iunie 1940), a fost înființată zona de ocupație germană din Franța – întregul nordul țării, cu coasta Atlanticului și toate porturile sale și cu coasta Canalului Mânecii. Restul teritoriului „liber” a rămas sub controlul guvernului de la Vichy. Adolf Hitler a ales în mod deliberat pădurea Compiègne pentru semnarea armistițiului datorită simbolisticii sale: tot aici a fost semnat și armistițiul care a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest și a marcat înfrângerea Imperiului German

* Cu 83 de ani în urmă (1941) România intra în război, alături de Germania, împotriva URSS. Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi nordul Bucovinei, ocupate, în 1940, de Uniunea Sovietică. Eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei a fost finalizată la 26 iulie 1941

* Tot acum 83 de ani (1941) Germania hitleristă ataca pe un front larg, fără declaraţie de război, Uniunea Sovietică (printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al Rusiei din 13.VII.1992). Această dată este marcată în Rusia ca „Zi în memoria apărătorilor patriei”

* În urmă cu 34 de ani (1990) unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale divizării Germaniei și ale Războiului Rece, Checkpoint Charlie din Berlin, a fost demolat în cadrul unei ceremonii festive, în prezența miniștrilor de externe ai celor patru puteri aliate din cel de-Al Doilea Război Mondial și ai celor două state germane. Acesta a constituit punct de trecere între Berlinul de Vest, ocupat de aliații occidentali, și Berlinul ocupat de sovietici

* Acum 32 de ani (1992) apărea, sub conducerea redacţională a publicistului Ion Cristoiu, primul număr al cotidianului „Evenimentul zilei”, un „cotidian de informaţie” (cum scria pe sigla ca o bulină roşie)

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când a fost semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Cehia, cu prilejul vizitei oficiale la Bucureşti a preşedintelui ceh Vaclav Havel (21 – 22.VI.1994) și publicat în Monitorul Oficial nr. 79 din 2 mai 1995

* Cu 29 de ani în urmă (1995) România a depus, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Paris, cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. Demersul a fost precedat de o întâlnire a întregului spectru politic românesc, care a semnat, cu o zi în urmă, „Declaraţia de la Snagov” (la 1.II.1995 a intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, Acord semnat la 1.II.1993). La data de 25.IV.2005, a avut loc ceremonia de semnare a Tratatelor de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (la Abaţia Neumünster din Luxemburg), precedată de reuniunea Consiliului European, care a dat votul final asupra documentelor ce consfinţeau calitatea de viitoare membre ale UE pentru cele două ţări. De la 1.I.2007 România şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene, după ce Parlamentele tuturor ţărilor UE au ratificat cele două Tratate semnate la 25.IV 2005

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti; Sâmbăta morţilor – Moşii de vară (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Pomenirea morților (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1874: S-a născut Constantin C. Orghidan, inginer şi pasionat colecţionar (monede, sigilii, obiecte arheologice ş.a, pe care le-a donat Academiei Române); membru de onoare al Academiei Române din 1942 (m. 1944) – 150 de ani

– 1902: S-a născut matematicianul Alexandru Ghika, fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1905: S-a născut psihologul Nicolae Mărgineanu; a publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei, psihologie aplicată în marea industrie; tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu; a efectuat 16 ani de închisoare în perioada comunistă (1948 – 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1980)

– 1913: S-a născut Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (m. 1995)

– 1913: A murit Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine); membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (n. 1875)

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Vlad Mugur; în 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în Germania; după 1990 şi-a reluat colaborările cu teatrele din România (m. 2001, la München)

– 1928: S-a născut biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (m. 2017)

– 1934: S-a născut Ion Taloş, etnolog, folclorist, traducător şi profesor; în 1987 solicită azil politic în Germania, unde a devenit profesor de literaturi populare romanice la Universitatea din Köln, după ce în România a obținut un doctorat și a desfășurat numeroase activități științifice – 90 de ani

– 1938: S-a născut (la Iaşi) Izu Vaisman, matematician şi profesor israelian; în 1976 a emigrat în Israel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2015

– 1938: S-a născut Octavian Vintilă, unul dintre cei mai apreciați comentatori de radio; fost scrimer de performanță, specializat pe sabie, s-a retras din activitatea competițională, devenind jurnalist sportiv la Radio România Actualități; a rămas în istorie drept vocea de la Radio care a comentat șase ediții ale Jocurilor Olimpice, inclusiv exercițiul memorabil executat de Nadia Comăneci la sol, la Jocurile Olimpice din 1980 și finala olimpică la 5.000 de metri a Gabrielei Szabo din 2000, de la Sydney, unde a câștigat medalia de aur; alături de lotul olimpic al României, Octavian Vintilă a participat la Jocurile Olimpice de vară din 1964 de la Tokyo şi la cele din 1972 de la München, unde România s-a clasat pe locul 4 la proba pe echipe (m. 2024)

– 1943: S-a născut criticul de teatru, eseistul şi profesorul universitar George Banu; stabilit la Paris în 1974; şi-a dedicat opera critică regiei moderne; preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor (1994-2001); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2013) (m. 2023)

– 1947: S-a născut actriţa Paula Sorescu-Lucian; membru fondator al Teatrului Excelsior alături de soţul ei, actorul Ion Lucian (1924-2012); a interpretat numeroase roluri pe scena teatrului pentru copii, precum şi în teatrul şi filmul românesc (m. 2016)

– 1950: S-a născut Adrian Năstase, profesor de drept public internațional şi om politic social-democrat; între 1990-1992 a fost ministru de externe al României din partea FSN, apoi președinte al Camerei Deputaților între 1992-1996 respectiv 2004-2006, din partea PDSR, respectiv PSD. Între decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost prim-ministru al României; candidat al Partidului Social Democrat la funcția de șef al statului, la alegerile prezidențiale din 2004, fiind învins, în al doilea tur de scrutin, de candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, Traian Băsescu; în prezent este preşedinte membru-fondator al Fundaţiei Europene „Nicolae Titulescu”

– 1958: S-a născut soprana şi profesoara Bianca Luigia Manoleanu; promotoare a liedului şi a muzicii vocale contemporane româneşti

– 1958: S-a născut actorul şi regizorul Marian Ciripan

– 1958: S-a născut Rodion Cămătaru, fost fotbalist internaţional; a jucat în echipa națională de fotbal a României; în martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la campionatele europene și mondiale din perioada 1984-1990, dar și pentru întreaga activitate

– 1960: S-a născut Valentin Nicolau, geofizician, scriitor şi dramaturg; fondator al editurii „Nemira”, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române (2002-2005) (m. 2015)

– 1963: A murit Maria Tănase, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate cântăreţe de muzică populară românească (n. 1913)

– 1964: S-a născut diplomatul Sorin Dumitru Ducaru; fost şef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul NATO; ambasador la Reprezentanţa Permanentă a României la NATO (2006-2013); ambasador al României în SUA (2001-2006); reprezentant permanent al României pe lângă ONU (2000-2001); în iunie 2019 a preluat funcția de director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (SatCen), fiind selectat de Consiliul SatCen, format din reprezentanți ai tuturor statelor membre ale UE, și ulterior numit de fostul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, în această funcție – 60 de ani

– 1966: S-a născut Alexandru Solomon, regizor și producător de film, operator de imagine și scenarist

– 1971: A murit botanistul George Bujorean; unul dintre fondatorii ecologiei experimentale româneşti (n. 1893)

– 1974: A murit Ion Conea, unul dintre cei mai importanţi geografi, figură marcantă a a şcolii geopolitice româneşti şi omul cu cea mai mare contribuţie în domeniul toponimiei (n. 1902) – 50 de ani

– 1975: A murit artista decoratoare Mimi Podeanu (n. 1927)

– 1992: A murit Constantin Virgil Gheorghiu, diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier, memorialist şi preot ortodox; după 23 august 1944 pleacă în Occident; în 1946 începe studii de teologie la Heidelberg/RFG; în 1948 se stabileşte la Paris, unde va deveni, în 1963, preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris; autorul celebrei cărţi „Ora 25” (n. 1916)

– 2009: A murit pictoriţa şi profesoara Rodica Lazăr (n. 1931) – 15 ani

– 2023: A murit Michael Horodniceanu (născut Mihai Horodniceanu), arhitect, doctor în planificarea și ingineria transporturilor și profesor universitar român american care a dezvoltat sistemul de metrou din New York; fondator și CEO al Grupului Urbitran; președinte al MTA Capital Construction (n. 1944) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Vizita de stat a preşedintelui polonez Andrzej Duda (22 – 26 iunie)

– Moscova: Preşedintele rus Vladimir Putin depune o coroană de flori cu ocazia Zilei Memoriei şi Durerii

– Ciad: Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale

– Londra: Împăratul Naruhito şi soţia lui, împărăteasa Masako, sosesc la Londra, în vederea vizitei de stat, ce va avea loc în perioada 25-27 iunie

– Beijing: Vizita ministrului german al Economiei Robert Habeck (22 – 23 iunie)

– Philadelphia: Reuniune de campanie a lui Donald Trump

– Tel Aviv: Miting antiguvernamental pentru a se cere un acord asupra eliberării ostaticilor israelieni din Gaza

– Londra: Peste 300 de ONG-uri, companii şi grupuri de acţiune directă vor lua parte la marşul Restore Nature Now, ce îndeamnă la acțiune pentru refacerea naturii. Potrivit organizatorilor, marşul ar putea fi cea mai amplă demonstraţie publică pentru natură organizată vreodată şi cea mai mare în ajunul alegerilor generale programate pe 4 iulie. Protestatarii se vor întâlni la prânz în Park Lane după care vor mărşălui spre Piccadilly, Trafalgar Square, apoi de-a lungul Whitehall până în Parliament Square

– Xichang, China: Lansarea misiunii franco-chineze a satelitului SVOM

– Tianjin, China: Ediţia 2024 a conferinţei World Intelligence Expo (22 – 23 iunie)

– Londra: Deschiderea expoziţiei „Naomi. In Fashion” – la Victoria & Albert Museum

– Paris: Paris Fashion Week Homme – prezentare Hermès

– Tokyo: Rugby – meci Japonia – Anglia

– Londra: Rugby – meci Țara Galilor – Africa de Sud

– Hamburg: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa F – Georgia – Cehia – ora 16:00

– Dortmund: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa F – Turcia – Portugalia – ora 19:00

– SUA: Turneul de fotbal Copa America (20 iunie-14 iulie)

■ Ecuador – Venezuela (Santa Clara, duminică 23 iunie, ora 1:00), în Grupa B

■ Mexic – Jamaica (Houston, duminică 23 iunie, ora 4:00), în Grupa B

– Au loc calificările pentru grila de start a Marelui Premiu de Formula 1 al Spaniei

Aniversări – Comemorări

– 1763: S-a născut compozitorul francez Étienne Nicolas Méhul (m. 1817)

– 1767: S-a născut Wilhelm von Humboldt, filolog, lingvist, filosof, scriitor şi om politic german; întemeietorul Universităţii din Berlin (1810); adept al unificării Germaniei şi al unor reforme liberale (m. 1835)

– 1805: S-a născut Giuseppe Mazzini, om politic italian, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a poporului italian (Risorgimento); rol însemnat în Revoluţia de la 1848-1849 din Italia (m. 1872)

– 1864: S-a născut Hermann Minkowski, matematician german de origine lituaniană; contribuţii importante în domeniul teoriei numerelor (a dezvoltat teoria geometrică a numerelor), al fizicii matematice şi al teoriei relativităţii (m. 1909) – 160 de ani

– 1887: S-a născut Sir Julian (Sorell) Huxley, biolog (a influenţat dezvoltarea embriologiei moderne) şi filosof englez; primul director al UNESCO (1946-1948) (m. 1975)

– 1898: S-a născut scriitorul german Erich Maria Remarque; unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea (m. 1970)

– 1906: S-a născut (în Austria) Billy Wilder (nume real: Samuel Wilder), scenarist, regizor, producător şi actor american de film; considerat un maestru al comediei americane (m. 2002)

– 1910: S-a născut inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (m. 1995)

– 1918: S-a născut Dame Cicely Mary Strode Saunders, asistentă medicală, medic, asistent social și scriitoare britanică; cunoscută pentru rolul ei în nașterea mișcării hospice, subliniind importanța îngrijirii paliative în medicina modernă (m. 2005)

– 1926: S-a născut scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki; cel mai cunoscut roman al său este „Mica Apocalipsă”, o carte premonitorie despre căderea regimului comunist (m. 2015)

– 1936: S-a născut cântărețul și actorul american de film Kris Kristofferson

– 1939: S-a născut Ada Yonath, biochimistă israeliană; Premiul Nobel pentru chimie pe 2009, alături de biologii americanii Venkatraman Ramakrishnan şi Thomas Steitz, pentru activitatea de cercetare în domeniul ribozomilor, cu implicaţii importante pentru studiul antibioticelor – 85 de ani

– 1940: S-a născut Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (m. 2016)

– 1941: S-a născut Michael Lerner, actor cu origini româneşti, cunoscut din filme precum „Elf”, „Godzilla”, „X-Men: Days of Future Past”, care a primit o nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar datorită interpretării sale din comedia psihologică „Barton Fink” (1991), regizată de fraţii Joel şi Ethan Coen (m. 2023)

– 1943: S-a născut actorul, regizorul de film și profesorul austriac Klaus Maria Brandauer

– 1944: S-a născut Gérard Mourou, cercetător francez, pionier în domeniul electrotehnicii și laserilor, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2018; inițiatorul proiectului ELI, mentorul științific al proiectului ELI-NP (Laserul de la Măgurele); în 2019 a fost ales membru de onoare al Academiei Române – 80 de ani

– 1945: S-a născut Tom (Thomas Mitchell) Sherak, producător american de film, fost preşedinte (2009-2012) al Academiei americane de Arte şi Ştiinţe ale Filmului (care organizează ceremonia anuală a Premiilor Oscar); totodată, el s-a aflat la conducerea Studiourilor 20th Century Fox timp de 17 ani (m. 2014)

– 1947: S-a născut filosoful şi sociologul Bruno Latour, considerat unul dintre cei mai importanţi intelectuali francezi contemporani; laureat al Premiului Holberg (2013) şi al Premiului Kyoto (2021) pentru întreaga sa activitate, Bruno Latour a fost un intelectual preocupat de cercetarea pe teren; a fost una dintre personalităţile gândirii ecologice (m. 2022)

– 1949: S-a născut Meryl Streep (numele real: Mary Louise Streep), actriţă americană de teatru, film şi televiziune; multiplu laureată a premiului Oscar – 75 de ani

– 1953: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa americană Cyndi Lauper

– 1961: S-a născut Jimmy Somerville, vocalist şi compozitor scoţian

– 1964: S-a născut Dan Brown, romancier american; cunoscut mai ales datorită best-seller-ului „Codul lui Da Vinci” – 60 de ani

– 1965: A murit producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (n. 1902)

– 1969: A murit cântăreaţa și actriţa americană de film Judy Garland (n. 1922) – 55 de ani

– 1974: A murit Darius Milhaud, compozitor, dirijor şi critic muzical francez (n. 1892) – 50 de ani

– 1984: A murit regizorul britanic de film Joseph Losey (n. 1909) – 40 de ani

– 1987: A murit Fred Astaire (născut Frederick Austerlitz), actor de film, dansator şi coregraf american (n. 1899)

– 1989: A murit tenorul austriac de origine slovenă Anton Dermota (n. 1910) – 35 de ani

– 1990: A murit fizicianul rus Ilia M. Frank; a condus lucrările de construcţie a reactorului nuclear cu regim de funcţionare în impulsuri, folosind ca sursă de radiaţii neutroni rapizi; Premiul Nobel pentru fizică în 1958, împreună cu conaţionalii săi Pavel Cerenkov şi Igor Tamm, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (n. 1908)

– 2002: A murit scriitoarea americană Ann Landers (nume real: Esther Pauline „Eppie” Lederer) (n. 1918)

– 2008: A murit scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier; a început să scrie la vârsta de 54 de ani (n. 1917)

– 2013: A murit Gary David Goldberg, scriitor şi producător american de televiziune şi film (n. 1944)

– 2015: A murit James Roy Horner, compozitor, orchestrator şi dirijor american; a compus muzica pentru peste 100 de filme, printre care: „Titanic”, „Avatar”, „Aliens”, „Apollo 13”, „Masca lui Zorro”, „Legenda lui Zorro”, „Star Trek II: Mânia lui Khan”, „O minte sclipitoare”, „Star Trek III: În căutarea lui Spock” (n. 1953)

 – 2019: A murit scriitoarea și jurnalista americană Judith Krantz, autoarea unor romane de dragoste cu mare succes la public (n. 1928) – 5 ani

– 2020: A murit Joel Schumacher, regizor, producător de filme și scenarist american (n. 1939)

– 2022: A murit paleontologul și profesorul francez Yves Coppens; a descoperit mai multe fosile de hominizi, inclusiv celebrul schelet parţial al unui australopitec, denumit Lucy, ce are o vârstă de 3,2 milioane de ani (n. 1934)

– 2023: A murit Victor Pușcaș, jurist și politician din Republica Moldova, unul din autorii Constituției R. Moldova; a participat la elaborarea concepţiei reformei judiciare şi de drept, a legilor privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, contenciosului administrativ, organizării judecătorești, statutului judecătorului, Codului de procedură penală ş.a.; a îndeplinit funcțiile de ministru pentru relațiile cu Parlamentul (1994-1995), președinte al Curții Supreme de Justiție (1995-2001), președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (1998-2001) și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova (2001-2007) (n. 1943) – 1 an