Presa internațională analizează în continuare modificările de pe scena politică aduse de recentele alegeri europene, precum și negocierile pentru funcțiile importante de la Bruxelles și debutul președinției ungare a Uniunii.
Ziarul spaniol La Razon notează că șefii de stat și de guvern ai Celor 27 se vor întâlni din nou joi și vineri la Bruxelles pentru a ajunge la un acord care să permită reînnoirea conducerii comunitare. Deși negocierile s-au dovedit în cele din urmă a fi mai complicate decât se anticipa inițial, obiectivul rămâne acela de a se ajunge curând la consens, astfel încât candidatura președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să poată fi supusă votului Parlamentul European în sesiunea plenară care începe pe 16 iulie. „Situația internațională complicată din cauza războiului din Ucraina și posibila întoarcere a lui Donald Trump la Casa Albă fac imperativ ca misterul privind joburile de top să fie rezolvat cât mai curând posibil și fără prea multe drame”, explică La Razon. Pe același subiect, Corriere della Sera scrie că „Toate privirile vor fi ațintite asupra premierului italian, Giorgia Meloni, marea câștigătoare a alegerilor europene și gazda ultimului G7, care însă a fost ignorată în întâlnirile informale dintre diferiți lideri, deoarece partidul ei nu face parte dintre marile familii politice europene. Deși Von der Leyen a complimentat-o pe Meloni în timpul campaniei electorale, subliniind angajamentul său anti-Vladimir Putin și profilul său pro-european, după aflarea rezultatelor a dat prioritate alianței cu socialiștii și liberalii și reeditării actualei coaliții centriste, reamintește publicația italiană. De altfel, cancelarul Olaf Scholz a avertizat deja că orice alianță cu partide considerate de extremă dreaptă ar însemna un „nu” din partea socialiștilor, așa că șansele ca Roma să reușească să plaseze unul dintre oamenii săi în fruntea UE par aproape inexistente. Pe același subiect, publicația italiană ANSA constată că alegerile din Franța și posibila victorie a lui Marine Le Pen alarmează și Germania vecină. „Sunt îngrijorat de alegerile din Franța, o spun clar”, a recunoscut cancelarul Olaf Scholz, referindu-se la faptul că dreapta suveranistă se află deja în guvernele Olandei, Finlandei și Republicii Cehe, la care trebuie adăugată Slovacia, condusă de suveranistul, fost membru al Socialiștilor, Robert Fico.
Președinția maghiară a UE va începe la 1 iulie sub semnul sloganului trumpist „Make Europe Great Again”, titrează publicația italiană Ansa, citând surse de la Budapesta. „Vom fi mediatori sinceri”, a explicat guvernul ungar, încercând să stingă alarmismul care circulă la Bruxelles cu privire la gestionarea semestrului. Apărarea, competitivitatea, noi reguli stricte asupra imigrației, extinderea Balcanilor de Vest, mai degrabă decât a Ucrainei, vor fi câteva teme cheie ale unei președinții care ar putea limita sfera de aplicare a Green Deal și care, cu siguranță, nu se va concentra pe reformele instituționale ale UE. În multe dintre aceste probleme, Orban poate conta pe sprijinul Giorgiei Meloni și pe virajul la dreapta care a marcat alegerile europene, deși mai puțin decât se aștepta.
Ungaria lui Orban la președinția UE în iulie îngrijorează Bruxelles-ul, citim în La Libre Belgique, care reamintește că blocajele repetate ale Budapestei deranjează mai multe state membre. Și, de la Ucraina la statul de drept și la imigrație, este lungă lista de subiecte pentru care Ungaria s-a opus cu veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni, în timpul discuțiilor din cadrul Consiliului. În acest moment, ajutorul militar acordat de UE Ucrainei, în valoare de 6,6 miliarde de euro, este încă blocat, iar viitoarea președinție a Ungariei se pare că nu are nicio intenție să-și ridice veto-ul.
Budapesta preia preşedinţia într-un moment de tranziție la Bruxelles: alegerile pentru Parlamentul European tocmai s-au încheiat, iar componența noii Comisii Europene și repartizarea pozițiilor-cheie de conducere în blocul comunitar abia urmează, subliniază cotidianul bulgar Kapital, care adaugă: „Pe de o parte, situația de tranziție înseamnă foarte puține oportunități pentru noi inițiative legislative în următoarele luni, în ciuda discursurilor și promisiunilor zgomotoase ale Budapestei. Pe de altă parte, deschide spațiu pentru schimbări semnificative în cadrul UE”.
Ungaria încearcă să facă progrese în extinderea Uniunii, punând accent pe Balcanii de Vest (accentul acesta a fost, de asemenea, fundamental în timpul președinției bulgare în 2017). Pe ordinea de zi este și calitatea de membru deplin în spațiul Schengen pentru călătorii libere pentru România și Bulgaria. Dar după cum precizează Kapital, reverenţa pentru Schengen a lui Orbán este o promisiune dificil de respectat, având în vedere perioada de tranziție din UE și pozițiile puternice ale extremei drepte din Austria.
„Germania, Italia și Franța: Viktor Orban a ales trei țări cheie pentru mini-turneul său european, înainte de a conduce semestrul președinției UE, remarcă ANSA. Activismul său din ultimele săptămâni a crescut și pentru că, pentru premierul ungar, alegerile europene nu au mers bine. Iar intrarea în PPE a starului în devenire al opoziției maghiare, Peter Magyar, l-a enervat nu puțin. Dintre cele trei capitale ale misiunii, Orban are cea mai mare viziune comună cu Roma. Pe tema imigrației, provocării demografice, limitării suveranității europene, liderul Fidesz va căuta, și probabil va găsi, axa cu Giorgia Meloni, crede publicația italiană.
Secretarul general al NATO aflat pe final de mandat, Jens Stoltenberg, s-a aflat luni la Paris pentru a discuta cu președintele Emmanuel Macron despre pregătirile pentru Summitul de la Washington din luna iulie, aflăm din Le Monde. Secretarul general a lăudat rolul cheie al Franței în Alianță, inclusiv contribuțiile sale la apărarea colectivă de pe flancul estic, cu desfășurari de trupe în România și Estonia. Stoltenberg a mulțumit, de asemenea, președintelui Macron pentru contribuțiile Franței la patrulele aeriene ale NATO pe cerul baltic și în domeniul naval, unde „marina militară franceză menține căile maritime deschise și în siguranță”. Referindu-se la viitorul summit NATO, secretarul general al Alianței a subliniat că „cea mai urgentă sarcină” de pe agenda acestuia este „coordonarea și furnizarea de asistență de securitate și instruire pentru Ucraina”, precizând însă: „Sprijinul nostru nu se referă la a face din NATO o parte la conflict; este despre asigurarea faptului că Ucraina își poate susține dreptul la autoapărare”. Emmanuel Macron a afirmat la rândul său că Franța este hotărâtă «fără echivoc» să acorde un ajutor „de durată” Kievului.
Cea mai mare bază a NATO din Europa va fi la doar câţiva kilometri de Varna, titrează cotidianul bulgar Sega, referindu-se la baza românească „Mihail Kogălniceanu”, care își propune să protejeze flancul de sud-est al Alianței de Rusia. Aflată la doar 150 km de Varna pe cale rutieră şi la o distanță chiar mai mică pe calea aerului şi pe mare, baza NATO din România va avea noi piste de decolare şi aterizare, platforme militare, hangare pentru avioane militare, precum şi cazarme moderne şi poligoane. Sega precizează că Mihail Kogălniceanu va fi mai mare decât baza Ramstein din Germania, ca urmare a poziției sale strategice: este situată la doar 20 km de coasta Mării Negre, la 300 km de Odesa și la 400 km de portul Sevastopol din Crimeea ocupată de ruși. Pe fondul succeselor pe care România le-a demonstrat în modernizarea armatei sale, absența Bulgariei poate fi remarcată, adaugă publicația sofiotă, reamintind că țara de la sud de Dunăre nu a reușit niciodată să profite de oportunitatea din primele luni ale invaziei ruse de a înlocui vechile sale arme sovietice cu altele mai moderne din NATO. Deși în 2023 a avansat proiecte de achiziție de noi sisteme militare pentru armată, încă lipsește o prezență serioasă a Alianței pe teritoriul Bulgariei, așa cum vedem în România și chiar în Albania.
Despre cea mai mare bază aeriană NATO din Europa scrie și Index, din Ungaria. „Deşi deocamdată nu se vorbeşte despre faptul că Alianța Nord-Atlantică s-ar implica în evenimentele din Ucraina, cea mai mare bază aeriană urmează să fie realizată totuşi în România, la doar 20 de kilometri de Marea Neagră, urmând a fi mai mare decât baza binecunoscută din Germania, cea de la Ramstein./rlambru
(Agenția de Presă RADOR)
