Olandezul Mark Rutte a fost numit oficial în funcția de secretar general al NATO, ca un lider cu experiență și fervent susținător al Ucrainei, scrie presa internațională. Rutte preia conducerea într-un moemnt în care alianța se confruntă cu tensiuni tot mai mari cu Rusia, și poate și transatlantice, titrează The Wall Street Journal, iar The New York Times comentează că decizia, consfințită de ambasadorii NATO în cursul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles, îndepărtează o eventuală controversă ce ar fi putut apărea cu ocazia viitoarei reuniuni a NATO, programată la Washington luna viitoare, menită să marcheze cea de-a 75-a aniversare a alianței. Poreclit ‚Teflon Mark’, dată fiind abilitatea sa diplomatică de a depăși situațiile complicate, Rutte își va vedea calitățile puse la grea încercare, mai ales pentru că funcția de secretar general al NATO înseamnă mai puțin conducerea unei mari și diverse alianțe și mai mult priceperea de a o putea menține unită, opinează ziarul american și adaugă că Rutte va trebui să găsească o cale prin care să asigure Ucraina de angajamentul pe termen lung al organizației. În anii în care s-a aflat la cârmă în Țara lalelelor, politicianul liberal s-a remarcat ca un făuritor de consens atât la Haga, cât și la Bruxelles, un atribut de care va avea nevoie pentru a conduce cel mai mare for de apărare din lume, într-unul dintre cele mai complicate momente ale sale din ultimele decenii, iar viitorul incert al războiului din Ucraina va fi una dintre principalele provocări ale mandatului său, completează El Mundo. Rutte, un ferm susținător al Ucrainei, știe de ce este capabil președintele rus Vladimir Putin și cât de grave au devenit și pot deveni provocările pentru apărarea și securitatea Europei, conchide Foreign Policy.
Între timp, miniștrii de Externe ai Poloniei, României și Turciei au convenit, în cadrul unei întâlniri trilaterale, asupra necesității de a investi în securitatea flancului estic al NATO, reafirmându-și angajamentul pentru securizarea și stabilizarea regiunilor critice – de la Marea Baltică, la Marea Neagră, a declarat ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, citat de TVP World. Sikorski a subliniat preocupările esențiale de securitate pentru Polonia, inclusiv necesitatea absolută de a sprijini Ucraina și de a spori apărarea Alianței în fața amenințărilor atât militare, cât și hibride, avertizând că ar fi nerealist să credem că Rusia caută o pace durabilă, adaugă TVP World.
Într-un raport, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au anunțat că niciuna dintre cele șase țări ale Uniunii Europene care urmează să adopte moneda unică – Suedia, Polonia, Cehia, Bulgaria, România și Ungaria – nu îndeplinește criteriile pentru a deveni membră a zonei euro, informează Reuters. Decizia înseamnă că expansiunea estică a monedei unice europene a suferit un regres, iar ambiția Bulgariei de a adera în ianuarie 2025 nu se va materializa și speranțele României rămân la fel de îndepărtate ca întotdeauna, notează Financial Times. BCE și Comisia afirmă că cele două țări de la Marea Neagră – printre cele mai sărace din UE – au o inflație prea ridicată în raport cu restul blocului și și-au exprimat îndoiala că instituțiile acestora sunt suficient de solide pentru a putea combate corupția și spălarea banilor, detaliază ziarul britanic. Per total, afirmă BCE, statele non-euro au înregistrat un „progres limitat” înspre atingerea criteriilor de adoptare a monedei unice, inclusiv din cauza „condițiilor economice dificile” provocate de invazia rusă în Ucraina, menționează Financial Times.
O veste bună vine, între timp, de la Frankfurt, unde s-a jucat partida România – Slovacia. Calificarea istorică a României în optimi la Euro 2024 a scos suporterii în stradă atât în orașul german, cât și acasă, notează presa internațională. În timpul unei furtuni și al unei ploi torențiale, la jumătatea celei de-a doua reprize, ambele echipe au urmărit un gol al victoriei, într-un joc frenetic, comentează Associated Press și adaugă că România va juca acum în faza eliminatorie, pentru prima dată de la Euro 2000.
Împăratul japonez Naruhito și împărăteasa Masako își continuă vizita de stat în Marea Britanie, unde au fost primiți cu mare fast de către regele Charles al III-lea, în timp ce țara sa încearcă să-și consolideze rolul de cea mai influentă națiune europeană din regiunea Indo-Pacific, scrie Japan Times. Cele două țări se consideră una pe cealaltă o sursă de stabilitate și de reasigurare reciprocă, într-un moment al schimbărilor politice globale potențial destabilizatoare, crede ABC News. Vizita de stat – reprogramată din 2020 după ce a fost amânată în timpul pandemiei de COVID-19 – își propune să consolideze legăturile dintre cele două națiuni, ale căror familii conducătoare se bucură de relații strânse de trei generații, menționează revista Time. Împăratul Naruhito a adus un omagiu relației și istoriei Japoniei cu Regatul Unit, în timpul discursului său, iar regele Charles a subliniat că, la baza parteneriatului se află o prietenie strânsă, bazată pe înțelegerea reciprocă a importanței regulilor internaționale și a instituțiilor globale construite din lecțiile istoriei, reține Kyodo News.
Dalian, un oraș de la Marea Galbenă, din nord-estul Chinei, este, între 25 și 27 iunie, gazda reuniunii de vară a Forumului Economic Mondial, numită Summer Davos, anunță China Daily. În discursul său de deschidere, premierul Chinei a cerut țărilor „să se opună decuplării”, pe măsură ce tensiunile economice mocnesc între Beijing și Uniunea Europeană, înainte de impunerea de noi tarife la vehiculele electrice din China, subliniază Al Jazeera. Premierul chinez a cerut, de asemenea, părților să „mențină stabilitatea și funcționarea armonioasă a lanțurilor industriale și de aprovizionare, să promoveze liberalizarea și facilitarea comerțului și investițiilor, să ghideze și să promoveze o dezvoltare globală sănătoasă și să facă eforturi susținute pentru creșterea economică mondială”. Îngrijorările cu privire la o dezangajare între China și marile economii din Occident răsună de ani de zile, fricțiunile dintre părți intensificându-se în ultimii ani, pe măsură ce punctele fierbinți geopolitice apar în întreaga lume, iar Beijingul și Washingtonul concurează pentru supremație în tehnologia avansată, analizează Al Jazeera.
Cristina Zaharia
