În ultimele trei săptămâni, o campanie lansată pe internet a creat multă vâlvă în presa şi societatea românească, după ce o organizaţie non-guvernamentală a indicat câteva din articolele vestimentare ale noii colecţii Louis Vuitton ca fiind inspirate dintr-o cămaşă tradițională românească. În urma verificării noastre, am constatat că există unele asemănări, iar în cazul unei bluze din colecția Louis Vuitton sunt chiar evidente.

Context

La data de 2 iunie 2024, Comunitatea La Blouse Roumaine, o organizație neguvernamentală, înființată în 2016, cunoscută pentru demersurile de a obţine recunoaşterea pentru patrimoniul etnografic românesc utilizat în creaţiile unor mari case de modă de anvergură globală, a lansat o campanie intitulată ”Give Credit” împotriva companiei de modă Louis Vuitton, susținând că în noua sa colecție de vară „LV by the Pool” 2024 copiază elemente din portul tradițional din zona Sibiului și împrejurimi, mai exact camașa de Mărginime, ”fără menționarea originii și acordul păstrătorilor de zestre culturală”. Campania La Blouse Roumaine a cerut sprijinul comunităților locale, precum și colecționarilor de costume populare și artizanilor să trimită fotografii care să ateste asemănările dintre ia din Mărginimea Sibiului și articole vestimentare din colecția Louis Vuitton.

“… Vă rugăm să ne sprijiniți în noua campanie “Give Credit” (A da recunoaștere) ce are în centrul său utilizarea de către brandul Louis Vuitton a cămășii de Mărginime in noua colecție 2024, fără menționarea originii și acordul păstrătorilor de zestre culturală.

Ce avem de făcut:

– adăugați fotografii cu cămașa de Mărginime la această postare cu indicarea zonei și dacă aveți, o scurtă descriere în câteva rânduri

– cereți brandului Louis Vuitton să scoată piesele din colecție până la obținerea acordului din partea comunităților, cu creditarea originii

– dacă sunteți organizați în cadrul unor asociații, fundații, grupuri de inițiativă, companii etc, va rugăm să ne scrieți mesaje de susținere oficiale”, a fost îndemnul comunității La Blouse Roumaine pe pagina de facebook.

Demersul a luat o mare amploare pe pagina de  Facebook a comunității, primind în doar câteva zile peste 9.000 de like-uri, aproape 10.000 de distribuiri și peste 1.000 de comentarii, în marea lor majoritate poze cu diverse variante ale cămășii de Mărginime purtate de localnici sau chiar de vedete. Subiectul s-a bucurat de o largă acoperire în presa din România: TVR, G4media, ProTv, ca să dăm doar câteva exemple.

Subiectul a ajuns de asemenea în presa internațională, ca urmare a unei știri publicate de Associated Press, în care putem citi: ”Ministrul român al Culturii a declarat că va solicita casei de modă franceze Louis Vuitton să recunoască faptul că o cămașă tradițională românească a fost sursa directă de inspirație pentru unele articole vestimentare ale uneia din colecțiile sale 2024. /…/ Cămașa în cauză este cunoscută în limba română sub numele de  «ie», prezentând în general broderii și ciucuri, fiind recunoscută ca un simbol al bogatei culturi populare a țării. În anul 2022, articolul vestimentar cu acest stil specific de broderie a fost inclus pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial. Louis Vuitton nu a răspuns până acum la întrebările transmise de Associated Press”.

Pe pagina de Facebook a companiei LV au fost postate numeroase comentarii ale internauților români sub hashtagul Give Credit, după cum se poate vedea din captura de ecran de mai jos. ”Nu lua singur, cere! Fii recunoscător! Când Matisse a pictat celebra pânză, nu a numit-o La blouse, ci La blouse roumaine”, scrie un internaut român. ”Multe piese din această colecție sunt inspirate dintr-o cămașă românească, dar ați uitat să menționați sursa designului. Recunoscând sursa voastră de inspirație nu doar că îi cinstiți pe artizanii și comunitățile care au păstrat vii aceste tradiții, dar promovați și aprecierea și înțelegerea culturală. Vă rugăm respectuos să recunoașteți influența culturală românească asupra acestei colecții”, se scrie într-un alt comentariu, după cum se poate vedea în captura de ecran de mai jos.

De asemenea și-au exprimat sprijinul pentru acest demers mai multe personalități politice, în frunte cu minstrul român al culturii, Raluca Turcan, care a declarat într-o postare pe pagina personală de Facebook: ”În mod firesc, vom solicita companiei Louis Vuitton recunoașterea valorii patrimoniale și culturale a modelului iei cu șinoare, specifică zonei Sibiului.”

Verificare

Am solicitat companiei Louis Vuitton un punct de vedere cu privire la acest subiect, dar până în prezent nu am primit niciun răspuns.

Cămașa din Marginimea Sibiului despre care se poate considera că a servit drept sursă de inspirație pentru unele articole din noua colecție Louis Vuitton este larg cunoscută în România. ”Această tipologie de cămăși există deja de la început secolului 19 și își are originea în zona etnografică Mărginimea Sibiului, mai precis din localitatea Săliște. Se răspândește inițial în satele din regiune și trece Carpații spre sud, datorită migrației unui segment de populație spre zonele ungurenești. De la sfârșitul secolului 19, în special datorită Asociațiunii Transilvane (ASTRA) și a școlilor instituției este preluată în multe din regiunile învecinate, din actualele județe Sibiu, Brașov, Mureș, Alba, Hunedoara, Gorj, Vâlcea. Cămășile au un caracter puternic identitar și de apartenență în contextul unei comunități și al unei perioade” ne explică Ioana Bâja, membră a Asociației ”Semne cusute”, o comunitate care îmbină păstrarea tradițiilor culturale cu moda sustenabilă, crearea de comunități, de programe educative și expoziții pentru a promova și a proteja cămașa tradițională românească. ”Semne cusute” pledează pentru recunoașterea și păstrarea moștenirii culturale reprezentate în cămașa traditională românească, mergând mereu la izvoarele istorice. Pentru aceste eforturi comunitatea ”Semne cusute” a primit în anul 2022 premiul European Heritage al organizației Europa Nostra.

Ioana Bâja a mai precizat pentru Rador: ”Din perspectivă actuală putem vorbi de un set de reguli, ale căror limite erau definite și cunoscute de comunități. Unele dintre cele mai importante reguli pentru cămășile cu ciocănele (bandă verticală neagră, cusută sub formă de linii orizontale intercalate, cu aspect compact, există și cazuri în care în loc de broderie se aplicau benzi negre textile. Punctul de broderie se numește “punct de Săliște” sau “punct întrețesut”) din Mărginimea Sibiului sunt:

• Toată broderia este lucrată manual. După apariția mașinilor de cusut, probabil după 1900, unele cămăși încep să fie montate la mașină și apar tighele decorative, cel mai adesea negre, pe liniile de unire ale foilor de pânză sau la marginea fodorilor aplicate pe muchie (fodor – volănaș sub manșeta mânecii, este o continuare a pânzei care formează mâneca. Poate avea broderie specifică pe muchie, poate avea diverse forme de dantelă, cel mai adesea neagră).
• Forma și dimensiunea broderiei. Lățimea ciocănelelor a variat foarte mult de-a lungul timpului. Este specifică broderia foarte mărunt lucrată.
• Ciocănelele reprezentate pe piept și pe mâneci urmează anumite reguli cu privire la numărul lor, unde încep, unde se termină, respectiv cât de lungi sunt. Reguli asemănătoare se aplică și pentru picurii de pe mâneci.
• Așezarea florilor pe lângă ciocănele – există segmente de ciocănele cu și fără flori pe margini.
• Amplasarea umărașului (dunga orizontală de broderie de pe umeri. Poate fi întreruptă de ciocănele sau poate să întrerupă ciocănelele, în funcție de sat sau perioadă) în relație cu gulerul cămășii. Acesta este poziționat relativ sus, aproximativ pe canta umărului. El poate fi întrerupt de ciocănele sau poate să le întrerupă pe acestea.
• Fodorul, dimensiunea lui, stilul de strângere cu pense sau cutulițe și broderia de pe fodor, în special cea de pe canta acestuia.

Ioana Bâja a acceptat să ilustreze cele spuse mai sus cu o fotografie din albumul familiei sale. Este o fotografie de la nunta mătușii sale din 1963.

Modele ale cămășii de Mărginime se pot vedea pe pagina de internet a celui mai vechi ansamblu folcloric din zonă, ”Cindrelul Junii Sibiului”.

Dar şi pe pagina Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, unde cămașa de Marginime este expusă ca element central:

Pe pagina de internet a companiei Louis Vuitton am identificat mai multe articole vestimentare care la o simplă comparare vizuală prezintă asemănări cu Cămașa din Mărginime.

Cele mai multe asemănări există la articolul Lace Trim Balloon Sleeve Blouse

În descrierea acestui articol vestimentar nu citim niciun fel referire la niciun fel de sursă de inspiraţie, după cum se poate vedea mai jos:

Product details

This airy blouse twists a romantic silhouette with graphic detailing for a fresh, bohemian look. Crafted from lightweight linen in an ample cut, the balloon sleeves and neckline are accented with contrasting lace inserts. The waistline and cuffs are elasticated to emphasize the volume, while loose leather ties add dimension to the front.

• Main Material : 100% Linen
• Milky White
• Made in Italy

În traducere: ”Această bluză vaporoasă îmbină o siluetă romantică cu detaliile grafice pentru un look proaspăt, boem. Confecționată din in ușor într-o croială amplă, mânecile balon și decolteul sunt accentuate cu inserții de dantelă contrastantă. Talia și manșetele sunt elastice pentru a sublinia volumul, în timp ce legăturile largi din piele adaugă dimensiune în partea din față.

• Material Principal : 100% in
• Alb lăptos
• Produs în Italia

Pentru o analiză comparativă am solicitat din nou ajutorul Ioanei Bâja, o cunoscătoare a cămășii de Mărginimea Sibiului direct de la sursă, din istoria familiei sale și a zonei din care provine.

Potrivit Ioanei Bâja: ”Cămașa produsă de Louis Vuitton prezintă elemente inspirate de cămășile cu ciocănele, dar o încadrare în spațiu și timp precisă a modelului de inspirație nu este posibilă.

La asemănări, elementul cel mai evident este mâneca. Observăm geometria compozițională specifică pentru cămășile cu ciocănele: broderie neagră pe pânză albă, benzi negre compacte pe lungimea mânecii, o dungă de broderie pe umărul cămășii, broderie decorativă pe lângă benzile negre. Mâneca strânsă în partea de jos, formează un volan care prezintă detalii negre pe marginea acestuia. Proporțiile și lărgimea mânecii amintesc și ele de cămășile din Mărginimea Sibiului.

Există și câteva detalii spectaculoase pentru o cămașă inspirată: broderia de pe marginea benzilor negre are geometria, dimensiune și amplasarea perfectă: observăm motive vegetale/florale orientate spre sus și spre pânza albă, observăm motive originale, dar la scara potrivită, observăm o variație de motive, nu doar unul, repetat pe toate zonele brodate. În acest sens, mânecă este un element de design reușit, care pare să fi înțeles principiile de compoziție. Texturile sunt de asemenea reușite: ciocănelele tradiționale nu sunt perfect netede, benzile de pe cămașa Louis Vuitton au un relief format din trei coloane.

Genul acesta de compoziție corespunde în Mărginimea Sibiului cu o cămașă mai simplă sau sobră, posibil cămașă de lucru, posibil al unei femei mature, posibil perioada interbelică. Merită menționat faptul că iile contemporane ale comunităților locale sunt în comparație mult mai decorate pentru că majoritatea cămășilor întâlnite astăzi sunt cămăși de sărbătoare.

Diferențele, respectiv deciziile de design sunt multe. Cel mai evident aspect: este o cămașă brodată automatizat. Croiul este cel mai probabil unul modern.

Pieptul cămășii nu are broderie, dar elementul de încheiere la gura cămășii introduce lungime neagră pe piept. Încrețeala din talia cămășii Louis Vuitton nu este cunoscută sub această formă, cu elastic, deși unele cămăși străvechi de tip “cămașă cu poale” aveau pânza încrețită în talie, acolo unde incepeau poalele. Încrețirea cu elastic o observăm și la mâneci. Pe spatele cămășii, care în mod tradițional era nebrodat, fiind acoperit de pieptar sau vestă, cămașa Louis Vuitton are o broderie care unește dungile de pe umeri.

Gulerul cămășii este o altă decizie de design poate mai puțin reușită deoarece amintește prea mult de un ciocănel amplasat nefiresc.

Pânza este un alt aspect interesant. Apreciez decizia de a folosi pânză de in, pentru că oferă volumul potrivit, mânecile se așează firesc, nu atârnă. În comparație, cămășile cu ciocănele din Mărginimea sunt lucrate pe pânze de bumbac. Inul este o alegere excelentă pentru plajă, datorită faptului că oferă protecție solară, absoarbe umiditatea și are proprietăți anti-bacteriale”.

Ioana Bâja mai ține să sublinieze că ”Se pot observa o serie de asemănări, dar numărul mare de deosebiri o încadrează din perspectivă legală în design original.

Acest design colectiv nu stă din păcate sub nici o formă de protecție legală. Dacă în trecut normele sociale dictau cine și cum are voie să se îmbrace și era nefiresc ca o persoană străină să îmbrace hainele identitare ale unei comunități, în prezent nu mai cunoaștem asemenea restricții. Acesta libertate vine însă împreună cu riscurile evidente, unde o persoană sau o instituție preia elemente identitare, în cel mai rău caz fără să le înțeleagă”.

”Reacția de nemulțumire la adresa cămășii Louis Vuitton este firească, o inspirație atât de evidentă merită să menționeze sursa de inspirație, cel puțin din perspectivă etică, pe măsură cu reputația grupului din care face parte Louis Vuitton. Ciocănelele sunt emblema identitară a Mărginimii. Cămașa produsă de Louis Vuitton poate fi văzută ca o formă de împrumut superficială, arătând lipsa de respect față de obiectele care au servit ca sursă de inspirație”, mai spune Ioana Bâja.

Între timp, modelul controversat din colecția LV By The Pool nu se mai regasește nici printre piesele din colecție și nici nu mai apare disponibil accesând linkul de la care am făcut captura de ecran de mai sus.

Am cerut companiei Louis Vuitton să ne confirme dacă această bluză a fost retrasă într-adevăr, dar nu am primit niciun răspuns.

Însă în colecție mai există două articole vestimentare despre care se poate spune că prezintă elemente decorative care se aseamănă foarte mult cu motivele  cămașii tradiționale românești din Mărginime. În aceste cazuri, însă, croiala generală a bluzei/topului este foarte diferită de cămașa tradițională românească.

Între timp, la data de 24 iunie, cu ocazia Zilei Universale a Iei, ministrul român al culturii, Raluca Turcan, a anunțat într-un mesaj pe pagina personală de Facebook că: „După folosirea de către compania Louis Vuitton a modelului iei specifice zonei Sibiului ca sursă inspirațională pentru unele piese din colecția “LV By The Pool” 2024, Ministerul Culturii a deschis un dialog cu reprezentanții grupului Louis Vuitton Moët Hennessy care vizează o serie de evenimente și expoziții în care ia și artizanii/meșteșugarii din România să fie puși în valoare la nivel mondial.”

Brandul Louis Vuitton a mai fost acuzat și în trecut că s-a inspirat din pătura Basotho a nativilor sud-africani (anul 2017), din eșarfa tradițională palestiniană keffiyeh (anul 2021)  sau din motive tradiționale mexicane (2019).

În cazul acuzației de însușire a unor elemente tradiționale mexicane, guvernul Mexicului, prin ministrul Culturii, a trimis o scrisoare în data de 5 iulie 2019 companiei Louis Vuitton, prin care, potrivit agenției Reuters, a propus „un grup de lucru în care companiile, guvernul și comunitățile să dialogheze de la egal la egal”. Conform relatărilor de presă din perioada respectivă, Louis Vuitton a declarat că „În prezent suntem în contact cu artizani din Tenango de Doria din statul Hidalgo, Mexic, cu perspectiva de a colabora împreună pentru a produce această colecție”. Însă, contactat de publicația El Universal (ediția în limba engleză), ministrul mexican al Culturii, Alejandra Frausto a declarat că artizanii din Tenango de Doria, Hidalgo, i-au transmis că nu au colaborat cu Yael Mer și Shay Alkalay, designerii scaunului cu broderii mexicane aflat în dispută. „Suntem în legătură cu brandul (Louis Vuitton), există un interes pentru o colaborare mai corectă și ne vom întâlni cu ei. Am fost în Tenango de Doria acum câteva zile și artizanii ne-au spus că nu au lucrat împreună cu designerii”, a spus ministrul mexican al Culturii. Tot potrivit publicației mexicane El Universal, scaunul care a folosit broderia mexicană este singurul articol care a fost eliminat de pe site-ul Louis Vuitton, în timp ce toate celelalte articole din colecția Objets Nomades erau încă disponibile.

După această controversă, în anul 2020, casa de modă a ajuns la o formă de colaborare cu o serie de artizani mexicani din regiunea Oaxaca cu care a încheiat un parteneriat pentru a picta o ediție limitată de genți și geamantane cu animale fantastice specifice civilizației zapotece.

În cazul României au existat mai multe campanii de tip Give Credit care au vizat obiecte vestimentare inspirate din portul popular românesc din diverse regiuni ale țării. Un caz de succes a fost cel în care creatoarea americană de modă Tory Burch a schimbat descrierea unei piese, o haină tradițională în stil românesc, după ce în prezentarea iniţială susţinuse că era inspirată din Africa.

Concluzie

Da, există mai multe elemente de asemănăre, mai ales în cazul articolului Lace Trim Balloon Sleeve Blouse, care susţin suspiciunile că pentru designerul colecţiei ”LV by the Pool” 2024 a companiei Louis Vuitton, Cămașa din Mărginimea Sibiului ar fi putut fi sursă de inspiraţie, fără însă a exista vreo menţionare a acestui fapt. Controversele apărute de-a lungul timpului între mai multe case de modă de anvergură globală, printre care și Louis Vuitton, și comunități păstrătoare ale patrimoniului etnografic local arată numeroase cazuri de design inspirat din motive tradiționale, fără menționarea sursei de inspirație. Însă discuția, mai ales pe baze juridice, cu privire la posibilitățile de a denunța însușirea unui bun cultural de către o companie și de a recompensa într-un fel sau altul comunitățile care au fost sursă de inspirație pentru compania respectivă rămâne un subiect complex și complicat.