Manevrele diplomatice din jurul războiului din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și speculațiile pe marginea dezbaterii Biden-Trump sunt subiectele abordate cu predilecție de presa internațională.
Președintele Volodimir Zelenski a sosit joi la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Consiliului European. El „va semna trei acorduri de securitate, dintre care unul cu UE. Documentul va conţine în premieră angajamentul tuturor celor 27 de state membre de a oferi Ucrainei un sprijin cuprinzător”, informează publicația ucraineană Suspilne. „Zelenski le-a mulţumit liderilor europeni pentru deschiderea negocierilor de aderare a ţării sale la UE”, reține BBC, precizând că acordul de securitate cu UE asigură sprijinul militar pentru următorii doi ani. Nu totul merge însă ca uns pentru Kiev în UE, arată Evropeiska Pravda: „Ungaria i-a înaintat Ucrainei o listă cu 11 solicitări privind drepturilor maghiarilor, pe care Kievul trebuie să le respecte pentru ca Budapesta să nu-i blocheze procesul de aderare la UE”. Ungaria cere „ca toate așezările din regiunea ucraineană Transcarpatia să fie automat recunoscute drept «tradițional maghiare», chiar și acelea care nu au fost locuite niciodată de maghiari”, „în pofida faptului că în Transcarpatia s-a înregistrat o scădere a ponderii populației maghiare sub 10%”. Pe de altă parte, consemnează Korespondent, „noul președinte al Slovaciei a anunțat că țara sa participă la inițiativa cehă de achiziție de muniție pentru Ucraina, deşi Bratislava și-a sistat ajutorul militar pentru Kiev, iar premierul filorus Robert Fico pledează pentru negocieri de pace cu Rusia”. The Financial Times se concentrează pe cealaltă tabără, mai exact pe dinamica triunghiului Beijing-Moscova-Phenian. Vizita lui Putin la Kim Jong-un nu i-a picat tocmai bine lui Xi Jinping. China se teme că o apropiere prea mare între Putin și Kim îi poate întări Phenianului un „sentiment de independență” față de Beijing. Oricum relațiile Phenian-Beijing au fost mereu tensionate, iar Coreea de Nord a învățat încă din vremea războiului rece să antagonizeze Moscova și Beijingul spre propriu-i câștig. Cât despre Rusia, dependența ei de China e asigurată, întrucât ea reprezintă „practic unica sursă de sprijin economic” pentru Putin.
„Israelul amenință să «trimită Libanul înapoi în epoca de piatră»”, titrează cotidianul britanic The Telegraph. Declarația îi aparține ministrului israelian al apărării, care a nuanțat-o însă, explicând că Israelul nu-și dorește un nou război, care oricum nu i-ar fi benefic. Avertismentul e „cel mai nou dintr-un șir de declarații ale demnitarilor israelieni care denotă că Israelul își pierde răbdarea în fața atacurilor organizației teroriste Hezbollah”, care s-au „intensificat în ultimele săptămâni”. La Libre Belgique scrie că „Germania și-a îndemnat cetățenii să părăsească Libanul cât mai curând posibil din cauza riscului unei agravări a conflictului dintre Israel și Hezbollahul pro-iranian”. „Israelul și Hezbollahul au făcut schimb de tiruri transfrontaliere aproape zilnic de la atacul grupului islamist palestinian Hamas din 7 octombrie.” În acest context, „președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a acuzat țările occidentale că sprijină «planurile sângeroase» ale Israelului de a extinde războiul în Liban”, relatează ziarul spaniol La Razon. La rându-i, ministrul turc de externe a acuzat Ciprul că e „o bază de operațiuni” pentru ofensiva Israelului în Fâșia Gaza și a avertizat privitor la riscul extinderii conflictului după amenințările proferate la adresa Nicosiei de comandantul Hezbollahului, Hasan Nasrallah. Revista americană The Atlantic apreciază că israelienii s-au resemnat și sunt pregătiți pentru un război în nord, ba chiar unii dintre ei sunt iritați că nu începe mai repede. Partea mai stranie e că teroriștii libanezi, în ciuda declarațiilor belicoase, nu sunt pregătiți de război: „Scopul Hezbollahului e să descurajeze și să pedepsească Israelul pe termen lung, în numele Iranului, iar nu să provoace un război care ar putea duce la distrugerea ei”. Pe frontul internațional, consemnează The Jerusalem Post, în Knesset avansează un proiect de lege menit a desemna agenția ONU pentru palestinieni, UNRWA, drept organizație teroristă pentru a i se putea retrage imunitățile. UNRWA e acuzată în principal de perpetuarea statutului de refugiați peste generații, ceea ce contribuie la întreținerea conflictului. În plus, după preluarea puterii de către teroriștii Hamas în Gaza, în 2007, UNRWA e acuzată că a început să „deservească interesele Hamasului”. De altfel, un fost șef al Mossadului declara încă din 2018 că „UNRWA e Hamas”.
Presa americană, dar nu numai, speculează masiv în așteptarea dezbaterii electorale dintre Joe Biden și Donald Trump. The New York Times le propune chiar candidaților teme de dezbatere pe marginea politicii externe: războiul din Gaza, programul nuclear iranian, relațiile cu Mexic și China în contextul traficului cu droguri chinezești letale la granița sudică a SUA, războiul din Ucraina, intervenții armate justificate umanitar (cazul Sudanului), respectiv apărarea Taiwanului. The Wall Street Journal își avertizează însă cititorii să nu-și facă mari speranțe că vor asista la o dezbatere „pe chestiuni”. Și, oricum, „cei mai mulți alegători îi antipatizează pe ambii, ca persoane. E dificil să-ți amintești vreun alt scrutin prezidențial la care unicul punct de consens bipartit a fost: «Nu pot să cred că se întâmplă așa ceva»”. Cumva pe aceeași idee merge și The Washington Post cu titlul: „Singura consolare de pe urma dezbaterii Biden-Trump: Unul dintre ei va pierde”. „Cea mai remarcabilă realizare a lui Biden ca președinte a fost să producă «nostalgia după Trump». Când Trump a părăsit Washingtonul în 2021, 55% din oamenii sondați de CNN îi considerau președinția un eșec. Trump e unicul președinte în mai bine de 70 de ani care n-a depășit o rată a aprobării de 50% cât a fost în funcție; acum președinția lui e considerată un succes de 55% din americani.” Cel mai longeviv săptămânal din lume, britanicul The Spectator, observă faptul paradoxal că atât democrații cât și republicanii sunt îngrijorați de același lucru: sănătatea lui Biden. Democrații se tem că publicul va observa „declinul mental și fizic” al președintelui octogenar. Republicanii, „după ce au bătut ani la rând monedă pe senilitatea acestuia”, se tem acum că Biden va evolua peste așteptări. Drept pentru care s-au apucat în ajunul dezbaterii să-i exagereze competența. Trump a declarat recent că Biden e „priceput la dezbateri” și l-a proclamat „câștigătorul clar” al dezbaterii pentru vicepreședinție din 2012 – de care nu-și mai aduce aminte nimeni. În orice caz, cu 10% din electorat indecis, Trump înaintea lui în sondaje și Biden perceput ca fragil, președintele „a obținut dezbaterea pe care și-o dorea. Acum ține doar de el să facă impresie bună”, consideră Spectator.
Andrei Suba, RADOR
