Revista presei internaţionale – 1 iulie 2024

Importanța alegerilor din Franța trezește interesul presei internaționale. Alegătorii francezi au fost chemați la urne la alegeri parlamentare anticipate, titrează Euronews. Partidul Adunarea Națională (RN) a dominat primul tur de scrutin, constată Le Monde și adaugă că președintele Emmanuel Macron a făcut apel la o amplă coalizare democrată și republicană în fața extremei drepte. Alegerile din Franța riscă să torpileze ordinea globală, avertizează Politico, opinând că scrutinul anticipat ar putea fi cel mai distructiv vot de după război nu numai pentru Franța, ci și pentru UE, NATO și Occident, în ansamblu. De asemenea, pariul electoral al lui Macron pune economia Franței în pericol, ascensiunea extremei drepte provocând unde de șoc pe piețele financiare și putând împinge datoria Franței mai adânc în zona de pericol. În plus, analizează Politico, poziția de lider a Franței în UE, locul său în Consiliul de Securitate al ONU și puterea sa militară ca putere globală fac ca aceste alegeri să capete o importanță aproape la fel de mare precum cea a prezidențialelor americane din noiembrie.
În SUA, ezitările președintelui american Joe Biden în recenta sa confruntare electorală cu Donald Trump au stârnit îngrijorare în rândurile democraților, a strategilor de campanie, a sponsorilor partidului, dar și a presei, scrie El Pais. Într-un editorial publicat de The New York Times, Biden este descris ca „o umbră a unui lider”, colegiul editorial al cotidianului american cerându-i președintelui să se retragă din cursa pentru Casa Albă, după prestația sa dezastruoasă la dezbaterea împotriva lui Trump. Membrii Partidului Democrat au pus la îndoială și capacitatea lui Biden de a-și asuma un nou mandat, ceea ce a stârnit o furtună în cadrul partidului, dar Biden a primit sprijinul a doi dintre predecesorii săi, Barack Obama și Bill Clinton, menționează Le Figaro. Biden se clatină, Trump minte și toți pierdem, a ironizat Los Angeles Times. Un comentator vorbește în Financial Times despre un posibil declin al Americii şi declară sardonic: „Statele Unite nu sunt ca Imperiul Roman în ultimele sale zile. Imperiul Roman avea drumuri bune”. Aproape două treimi dintre americani națiune consideră că atât Trump, cât și Biden sunt prea bătrâni pentru acest post, potrivit unui sondaj Ipsos, citat de revista Time, iar un sondaj Gallup arată că doar 22% dintre americani spun că sunt mulțumiți de direcția țării, un număr care îl plasează pe Biden în zona de pericol. Totuși, amintește The Spectator, SUA în mandatul lui Biden au asigurat 175 de miliarde de dolari în asistență militară Ucrainei și au promis că îi vor sprijini pe ucraineni atât timp cât va fi necesar pentru a pune capăt războiului.
Bruxelles-ul stă cu sufletul la gură în timp ce Budapesta preia președinția rotativă a UE. Chiar înainte de preluarea președinției, premierul ungar Viktor Orban și-a anunțat, la Viena, intenția de a forma un nou grup parlamentar european, cu partidul de extremă dreapta austriac și cu mișcarea centristă a fostului premier ceh Andrej Babis, notează France 24. Noua alianță, denumită „Patrioți pentru Europa” și consacrată printr-un „manifest”, are nevoie de sprijinul partidelor din alte patru țări pentru a fi recunoscută ca grup de sine stătător în Parlamentul European, precizează France24. Partidul lui Orban a făcut până acum parte din grupul Identitate și Democrație (ID), unde se află deputații Adunării Naționaale din Franţa, în timp ce partidul Ano al lui Andrej Babis a decis să părăsească grupul Renew Europe, care include liberalii și centriștii, inclusiv partidul Renașterea al președintelui francez Emmanuel Macron, notează France 24.
Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a adoptat o rezoluție în care a recunoscut acțiunile Federației Ruse drept genocid împotriva poporului ucrainean, informează RBC de la Kiev. În plus, rezoluția Adunării Parlamentare a OSCE conține un apel pentru crearea unui tribunal special care să tragă la răspundere partea rusă pentru crimele comise în timpul războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Între timp, citând armata americană, Stars and Stripes a relatat că 14 dintre principalele tancuri de luptă și un vehicul blindat de recuperare M88 au ajuns la depozitul de echipamente prepoziționate de armată finanțat de NATO din Polonia, în apropiere de granița poloneză cu Ucraina. De asemenea, Newsweek notează că SUA se pregătesc să anunțe un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari, care va include noi rachete HIMARS de înaltă mobilitate, antiblindate, arme de calibru mic și grenade. Și interceptoarele de apărare aeriană HAWK vor fi incluse în pachetul care urmează să fie dezvăluit pe 1 iulie, adaugă Reuters.
Între timp, Rusia amenință NATO cu o „confruntare directă” din cauza folosirii dronelor americane în Marea Neagră, denunțând „o creștere a intensității” zborurilor, scrie ABC. Mai mult, președintele rus Vladimir Putin a pledat pentru începerea producției de rachete cu rază medie și scurtă de acțiune, menționează 20 Minutos. Președintele rus a susținut că Statele Unite produc deja rachete cu rază medie de acțiune și le desfășoară în manevre în Europa, precum și în Filipine. Prin urmare, a adăugat el, Rusia trebuie să „reacționeze”, întrucât moratoriul aplicat din 2019 viza potențialele mișcări ale Statelor Unite, adaugă 20 Minutos. Ultimul pact de control al armelor rămas între Washington și Moscova este Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice, care limitează fiecare țară la cel mult 1.550 de focoase nucleare dislocate și 700 de rachete și bombardiere desfășurate, programat să expire în 2026, iar lipsa dialogului cu privire la un acord ulterioar îi îngrijorează pe susținătorii controlului armelor, atenționează Euronews și subliniază că declarația lui Putin a venit în aceeași zi în care transferurile de arme din Coreea de Nord în Rusia au fost în centrul unei sesiuni a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
Coreea de Nord a denunțat ultimele exerciții militare comune între Coreea de Sud, Japonia și Statele Unite, numindu-le „versiune asiatică a NATO” și a avertizat cu privire la „consecințe fatale”, după ce cei trei aliați au finalizat manevrele de trei zile numite „Freedom Edge”, concentrându-se pe rachete balistice, apărare aeriană, război submarin și apărare cibernetică, consemnează La Libre Belgique. La un summit trilateral de anul trecut, liderii Statelor Unite, Coreii de Sud și Japoniei au decis să organizeze exerciții anuale în semn de unitate în fața amenințărilor din partea Coreii de Nord, care deține arme nucleare, și a influenței tot mai mari a Chinei în regiune, amintește ziarul belgian.

(Cristina Zaharia, RADOR)/czaharia/ilapadat