În Franța, Partidul Adunarea Națională (RN) a obținut o victorie zdrobitoare în prima rundă a alegerilor legislative anticipate, aducând în prima linie politici naționaliste și împotriva imigrației, titrează The New York Times, iar Politico adaugă că extrema dreaptă nu a fost niciodată atât de aproape de putere și de formarea unui guvern de coabitare, cu Macron președinte. Dreapta franceză îl umilește pe Macron, scrie The Times, o viziune împărtășită și de Daily Mail, care consideră că președintele francez a deschis ușa instabilității economice și politice. Dreapta franceză a trecut de la moștenitorii lui Charles de Gaulle, la cei ai regimului de la Vichy și ai Algeriei franceze, o Franţă provincială și plină de resentimente, care se credea învinsă de Istorie, analizează Il Corriere della Sera. Istoria va spune dacă Macron a fost cel care a întârziat această metamorfoză îngrijorătoare sau cel care a oferit Franța noii drepte, rezumă ziarul italian. Macron a făcut un pariu și l-a pierdut. Mai rău, este un dezastru pentru tabăra lui, arată La Voix du Nord. Istoricii vor avea un singur cuvânt pentru a descrie aceste alegeri: dezastru, menționează Le Figaro, opinând că Franța se confruntă cu dubla perspectivă a aventurii politice și a blocajului instituțional: cele două fațete ale unei crize de regim. Süddeutsche Zeitung denunță „lovitura de poker” a lui Macron, care a deschis larg ușa extremei drepte, iar Die Welt crede că aceste alegeri îngroapă macronismul și pe un președinte care a făcut un calcul greșit cu strategia sa de tip „eu sau haosul”. Valul Le Pen șterge aura de putere a lui Macron, titrează TagesAnzeiger și deplânge faptul că „țara Iluminismului, a drepturilor omului și a cosmopolitismului se îndreaptă spre dreapta mai mult ca oricând – și poate către întuneric, izolare și xenofobie”. Este sfârșitul unei ere, titrează Les Echos, iar Liberation atenționează că începe o săptămână decisivă de negocieri politice. Din această dezordine mai poate ieși, încă, o majoritate la înălțimea valorilor Republicii”, speră La Croix.
Ungaria a preluat președinția rotativă a UE, anunță EUObserver. Cel mai mare admirator din Europa al lui Donald Trump pune mâna pe megafonul politic al UE, ironizează The Wall Street Journal. Mulți diplomați ai blocului comunitar se tem de un fiasco de șase luni, cu Orban la cârma agendei europene, scrie The Guardian. Relațiile nefavorabile dintre Budapesta și Bruxelles au marcat chiar și alegerea motto-ului președinției ungare: „Make Europe Great Again”, similar cu sloganul de campanie al fostului președinte american Donald Trump, explică Sega. Informând despre programul președinției maghiare, Orbán a spus că punctul cel mai important ar fi încheierea în curând a conflictului din Ucraina, ca și asigurarea apărării și securității Uniunii Europene, dezvoltarea industriei europene de apărare și extinderea cooperării în domeniul achizițiilor militare, plus îmbunătățirea competitivității UE, care este atât în urma SUA, cât și a Chinei în ceea ce privește volumul economic și creșterea PIB, reține Sega. Alte teme importante vor fi extinderea UE pentru a include țările din Balcanii de Vest, dezvoltarea unei agriculturi prietenoase cu fermierii, reducerea diferențelor socio-economice din comunitate și problemele demografice, detaliază Sega. Chiar dacă Orban dorește să zdruncine construcția europeană și să o transforme într-o Europă a națiunilor, știe că președinția UE nu-i va permite să își atingă acest scop, asigură Le Monde. Președinția Ungariei la UE va fi, de asemenea, o perioadă critică pentru influența Chinei în Europa, potrivit BNE Intellinews. Beijingul vede această perioadă ca pe o fereastră strategică pentru a-și consolida legăturile economice și politice, mai ales după ce comerțul bilateral a depășit anul trecut 17 miliarde de dolari, în timp ce China a reprezentat cel mai mare volum de investiții străine directe din țară, notează BNE Intellinews și amintește că Ungaria și China și-au consolidat parteneriatul strategic cu ocazia vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Budapesta, în luna mai.
La Conferința pentru Investiții Egipt – Uniunea Europeană, desfășurată recent la Cairo, cu tema „Deblocarea avantajelor Egiptului într-o lume în schimbare rapidă”, cu accent pe explorarea rolului energiei regenerabile în conturarea unui viitor mai luminos pentru Egipt, au fost semnate acorduri comerciale în valoare de până la 40 de miliarde de euro, anunță EUObserver. Acest pachet va însoți și va stimula programul de reformă al Egiptului, stabilitatea sa fiind importantă pentru regiune. Într-o lume plină de probleme, ne-am aprofundat relația, bazându-ne pe legăturile noastre istorice. Continuăm să lucrăm pe toate fronturile, de la comerț la energie, apă, migrație, competențe și mobilitate, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Euronews. Premierul egiptean Mostafa Madbouly a subliniat încrederea sa în consolidarea parteneriatului cu UE, reafirmând hotărârea Egiptului de a continua procesul de reformă economică și de a-și realiza planurile de dezvoltare, exprimându-și aspirația ca UE să fie un partener activ în acest demers, reține Egypt Today.
Pe fondul tensiunilor în creștere la granița Belarusului cu Ucraina, Minskul, aliat al Moscovei, a emis o amenințare nucleară, informează Newsweek. Țara va fi pregătită să folosească arme nucleare nestrategice dacă suveranitatea și independența sa sunt amenințate, a declarat șeful Statului Major belarus, Pavel Muraveiko, citat de Belta, relatează revista americană. În plus, o cooperare mai strânsă între Rusia și rebelii Houthi din Yemen ar putea exacerba dilema strategică cu care se confruntă puterile occidentale, care încearcă să protejeze transportul comercial în Marea Roșie și nu numai, avertizează Newsweek și adaugă că, potrivit Middle East Eye, care citează un înalt oficial american, sub rezerva anonimatului, ar exista indicii că președintele rus Vladimir Putin ar lua în considerare să furnizeze mișcării Houthi yemenite rachete de croazieră balistice anti-navă. Ca parte a alinierii sale tot mai mari cu Iranul, Kremlinul caută alianțe noi, mai profunde, cu puterile anti-occidentale, după invadarea Ucrainei, scrie Newsweek. (Cristina Zaharia, RADOR)/czaharia/denisse
