Recentele alegeri din Franța, dar și cele care se profilează în Marea Britanie sau Statele Unite, sunt subiectul a numeroase analize din presa internațională.
În Franța, formațiunea lepenistă Adunarea Națională este în pragul preluării puterii, după un scrutin marcat de o re-mobilizare masivă a alegătorilor, constată Le Monde. „Simbol al dinamicii aduse de o campanie fulger, aceste victorii arată forța speranțelor puse brusc într-o alternanță politică de către alegătorii ale căror proiecte sociale sunt în contradicție cu cele ale actualei puteri”. Sătui de practicile Frontului Republican la urne în 2017 și 2022, alegătorii de stânga au o repulsie față de președinte și față de evoluția sa, pe care o percep a fi de dreapta, ceea ce, fără îndoială, pentru mulți dintre ei e un preț prea mare de plătit în 2024 pentru a împiedica RN să ajungă la putere.
Rămâne, așadar, de văzut dacă mesajele transmise în săptămâna ce urmează vor fi suficient de clare și de eficiente pentru a-i convinge pe unii dintre acești numeroși alegători dezorientați și încă foarte ezitanți să dea viață la urne unui front progresist și democratic unic, capabil să împiedice RN să câștige puterea. Vor rămâne toți acești ezitanți absenteiști sau vor decide să voteze într-o logică a răului mai mic? Aceasta este întrebarea, conchide Le Monde.
Frontul republican se ridică împotriva RN, dar atenţie la oboseala alegătorilor, avertizează
Courrier International. Tabăra prezidențială și Noul Front Popular (NFP) și-au retras peste 210 dintre candidații calificați pentru al doilea tur al alegerilor legislative, în speranța de a împiedica partidul doamnei Le Pen să obțină majoritatea absolută. „El País” salută faptul că un „front republican, versiunea franceză a cordonului sanitar împotriva extremei drepte” s-a „refăcut” după primul tur al alegerilor legislative, dar arată că „nu este la fel de puternic ca în trecut și nici nu este sigur că își va atinge obiectivul”. Pe de altă parte, Marine Le Pen, care și-a îmblânzit programul și imaginea de-a lungul anilor, nu mai este percepută ca amenințarea pe care a întruchipat-o în alte vremuri”.
Şi mai ales „nu este sigur că alegătorii vor urma instrucțiunile partidelor pentru care au votat în primul tur” și că „frontul republican stabilit între partide va fi preluat de alegători”, avertizează cotidianul de centru-stânga.
O opinie împărtășită de „Le Soir”: „Dacă această nouă configurație schimbă situația pentru turul al doilea, rămâne imposibil de prezis repartizarea voturilor alegătorilor privați de prima lor alegere duminica viitoare”. „Se vor întoarce alegătorii de stânga către macroniști după ce au denunțat timp de șapte ani politicile liberale ale lui Emmanuel Macron, reforma sa foarte nepopulară a pensiilor și recenta sa lege privind imigrația, adoptată cu ajutorul RN?”, se întreabă cotidianul belgian. Mai ales că „alegătorii au sentimentul că președintele [Macron] caută în permanență să-i pună la încercare – mai întâi prin devansarea alegerilor legislative, iar acum retrăgându-şi candidații”, analizează la rândul său „El Periódico”. Cotidianul catalan se teme de un „efect nici-nici” – nici RN, nici Noul Front Popular – care ar putea provoca o „creștere a absenteismului”.
Pe scurt, pentru „Corriere della Sera”, cea mai importantă cifră, duminica viitoare, va fi „rata de participare: cu cât va fi mai mică, cu atât mai mult îl va favoriza pe Bardella”.
Pentru publicația lusitană Jornal de Noticias, motto-ul Revoluției Franceze devenit universal – Libertate, Egalitate, Fraternitate – este pus în discuție acum, când victoria extremei-drepte de duminică pare sigură. Marine Le Pen însăși declara că Franța la care visează ea este „libertate, securitate, fraternitate”. Le Pen a schimbat ambalajul și partidul pare mai puțin retrograd și reacționar, dar retorica este aceeași: Franța pentru francezi. „O umbră planează peste Franța și peste Europa. Pentru a o îndepărta, cetățenii trebuie să răspundă provocării din Marseilleză: „Aux armes, citoyens”! Astăzi, în secolul XXI, arma de combatere a promotorilor urii este votul. Nu există nimic mai eficient, crede editorialistul portughez.
În ajun de alegeri britanice, The Telegraph remarcă faptul că e nevoie ca politicienii să conștizeze că alegătorii n-au fost pur și simplu păcăliți ori manipulați discret pentru a vota extrema dreaptă; din contră, ei răspund adesea rațional la niște schimbări care îi sărăcesc pe contribuabili și care alimentează tulburări sociale. Orice speranță de redresare a conservatorilor britanici trebuie să țină cont și de adevărul despre migrație, dacă partidul chiar vrea să mai beneficieze vreodată de încredere.
Unde sunt toate femeile? întreabă, ironic, Washington Post, cu referire la protagoniștii de pe scena politică britanică. „În prezent, toate partidele importante din Anglia sunt conduse de bărbați – deși, recent, două femei au fost prim-ministru – conservatoarele Truss și Theresa May. În februarie, doar cu puțin peste o treime din parlamentarii Camerei Comunelor era formată din femei, potrivit statisticilor parlamentare – o rată aproape similară cu cea din Congresul SUA”.
De la Lisabona, Diario de Noticias comentează un sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Externe care dezvăluie divergenţe considerabile între europeni și ucraineni în privința modului în care ar trebui să se încheie acest război și până unde ar trebui să meargă sprijinul pentru Kiev. Aceste divergențe schiţează un scenariu incomod într-un moment în care se apropie un nou Summit al NATO. Deși ucrainenii doresc mai multe arme și muniție deoarece cred că pot câștiga războiul, majoritatea europenilor doreşte să dea Ucrainei arme și muniție pentru a o pune într-o poziție mai bună în negocierile cu Rusia pentru a pune capăt războiului. În timp ce ucrainenii cred că Ucraina ar trebui să devină un stat membru al Uniunii Europene pentru a marca victoria în război, europenii sunt împărțiți în privința aderării. Sondajul, publicat în perioada premergătoare Summit-ului anual al NATO, sugerează că este puțin probabil ca liderii alianței să găsească sprijin intern pentru trimiterea de trupe sau pentru creșterea cheltuielilor de apărare pentru a ajuta Ucraina în război, conchide Diario de Noticias.
Rusia își joacă cărțile în cadrul Națiunilor Unite pentru a împiedica mai multe țări să se alăture noii runde de ajutor militar pentru Ucraina, iar asta implică în unele cazuri amenințări diplomatice – comentează publicația La Razon. Editorialistul spaniol dă exemplul Israelului, dispus să trimită sisteme de apărare antiaeriene Kievului pentru a opri bombardamentele rusești. ”În cazul Israelului, o putere militară din afara orbitei strategice a Rusiei, călcâiul lui Ahile la ONU este lupta sa diplomatică în curs cu Palestina. Și pe acest front, Rusia, ca membru permanent al Consiliului de Securitate și, prin urmare, cu drept de veto, are multe de spus. În această cheie trebuie să înțelegem amenințarea voalată lansată marți de reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, care a avertizat autoritățile israeliene că o posibilă furnizare de sisteme de apărare aeriană Patriot către Forțele Armate ucrainene ar avea „consecințe politice”, mai notează cotidianul spaniol.
Încheiem cu o știre din presa bulgară. Cotidianul Dnevnik scrie că în această vară, 240 de pompieri din Bulgaria, Malta, Republica Moldova și România vor merge în Grecia pentru a acționa împreună cu colegii lor greci în cadrul Programului de desfășurare prealabilă, care se desfăşoară pentru al treilea an prin Mecanismul European de Protecție Civilă. Pompierii europeni, echipați cu cisterne pentru stingerea incendiilor forestiere, vor fi dislocați în etape, de la începutul lunii iulie până la jumătatea lunii septembrie, în trei baze operaționale: în Attica, în Salonic și în Achaia. Ajutorul survine în contextul unei noi veri toride, care cel mai probabil va aduce și numeroase incendii de vegetație.
(Agenția de Presă RADOR, 3 iulie 2023)/rlambru
RADOR RADIO ROMÂNIA, 3 iulie 2024
