Pentru a marca împlinirea a 175 de ani de la semnarea „Pactului de împăciure româno-maghiar” la Seghedin, între revoluţionarul român paşoptist Nicolae Bălcescu şi guvernatorul Ungariei, Lajos Kosuth, Consulatul General al României la Seghedin (Szeged), a organizat, în parteneriat cu Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin, cu sprijinul Primăriei Seghedin, o amplă manifestare, miercuri, 10 iulie 2024, care a cuprins o depunere de coroane de flori, precum și o manifestare de diplomație publică.
La placa comemorativă situată în Piaţa Klauzal din centrul municipiului Seghedin, al treilea oraş ca mărime a Ungariei, placă amplasată pe zidul clădirii în care s-au întălnit Bălcescu şi Kosuth, a avut loc o ceremonie urmată de depunere de coroane de flori.
În cadrul ceremoniei, au adresat cuvinte de salut Jozsef Binszki, viceprimarul Seghedinului şi Florin-Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Seghedin. Viceprimarul Seghedinului a subliniat grija Primăriei Seghedin pentru simbolurile monorităţilor care locuiesc în oraş, implicit cele imporante pentru comunitatea românească, precum şi necesitatea continuării apropierii între ungaria şi România. Consului general Vasiloni a vorbit despre importanţa marcării unui moment important din istoria relaţiei bilaterale dintre români şi maghiari.
*
S-au depus coroane de flori din partea Primăriei Seghedin, Consulatelor Generale ale României la Seghedin şi Jula (Gyula); Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU); Asociaţiei Culturale a Românilor din Seghedin; Primăriei comunei Micherechi (Mehkerek).
În continuarea programului manifestării, la sediul Consulatului General al României la Seghedin a avut loc o expunere, în care istoricul ungar László Marjanucz a vorbit despre contextul istoric al Revoluţiei din 1848 din Transilvania; prof. Gheorghe Petruşan a susţinut o prelegere intitulată “Românii din Ungaria – trecut şi prezent”, cu referiri la Revoluţia de la 1848, importanţa acţiunilor revoluţionarilor români Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, dar şi rolul marelui ierarh Andrei Şaguna. Gheorghe Cozma, preşedintele AŢRU, în cadrul expunerii “Românimea din Ungaria – prezent şi viitor”, a făcut referiri la acţiunile concrete ale instituţiei pe care o conduce, în ceea ce priveşte dezvoltarea învăţământului în limba română în cadrul instituţiilor şcolare ale comunităţii; îmbunătăţirea vieţii culturale a comunităţii, dar nu în ultimul rând, intensificarea legăturilor cu Ţara Mamă, România.
În încheierea programului, invitaţii au participat la o o recepție, în cadrul căreia s-au degustat vinuri din Podgoria Mocrea-Ineu, Arad.
Pe lângă cei amintiţi, la manifestări au participat oficialități din România și Ungaria: Daniel Banu, consulul general al României la Jula; Papp Tibor, Consilier pentru Relații Externe al Primăriei din Seghedin; Margartea Tat, primarul comunei Micherechi; pr. Marius Maghiaru, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), Alina Pădurean, decan, reprezentant al Universității “Aurel Vlaicu” din Arad; chestor Tiberiu Giurea, comandantul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara; Corina Olaru, redactor al publicaţiei “Cronica”, cadru didactic al Liceului “Nicolae Bălcescu” din Jula, ş.a. Au participat de asemenea și membri ai comunității românești din Seghedin (Ștefan Crâsta, președintele Asociației Culturale a Românilor din Seghedin; prof. Iudit Călinescum de la Catedra de Limba și Literatura Română a Facultății de Pedagogie “Juhász Gyula”, de la Universitatea din Seghedin; Tiberiu Boca, şeful redacţiei radio-TV în lb. română a Trustului Radio-Tv ungar; pr. Aurel Becan, protopop ortodox de Seghedin; prof. Petru Câmpian; Anca Becan, jurnalist ș.a.), precum şi invitaţi din Cenadul Unguresc (Magyarcsanad); Hodmezovasarhely; Roszke, etc.
Placa comemorativă situată în Piaţa Klauzal din centrul municipiului Seghedin, a fost amplasată de către Primăria Seghedin, în anul 1998, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la semnarea „Pactului de împaciure româno-maghiar” la Seghedin, în data de 14 iulie 1849, între revoluţionarul român paşoptist Nicolae Bălcescu şi guvernatorul Ungariei, Lajos Kosuth.
*
“Proiect de împăciuire româno-ungar”, 175 de ani. Seghedin; 10 iulie 2024
Florin Vasiloni, consul general al României la Seghedin
Stimate oficialităţi, stimaţi invitaţi,
Pentru mine este o mare onoare să mă adresez dumneavoastră în acest moment solemn, care marchează un moment important din istoria relaţiei bilaterale dintre români şi maghiari.
În urmă cu 175 de ani, în data de 14 iulie 1849, revoluţionarul român Nicolae Bălcescu şi guvernatorul Ungariei, Lajos Kosuth, semnau aici, la Seghedin, în clădirea aceasta, în ultima etapă a Revoluţiei de la 1848, aşa numitul “Proiect de pacificare româno-ungar”. Despre contextul istoric al acelor vremuri lăsăm istoricii să se pronunţe. Totuşi, ideea de împăciuire, de pace ca urmare a dialogului, este un lucru demn de remarcat, în special în zilele nostre, marcate de războiul derulat în apropierea ţărilor noastre, dar şi de alte războaie şi conflicte derulate în multe puncte de pe harta lumii.
România îşi doreşte să identifice noi oportunități de cooperare și dezvoltare de proiecte comune, în colaborare cu partenerii ungari, astfel încât să fie oferită și mai multă substanță Parteneriatului Strategic bilateral, de la a cărui lansare se aniversează anul acesta 22 de ani. Îmi exprim speranţa că reconcilierea istorică româno-ungară poate transforma relația bilaterală într-un autentic parteneriat strategic, de care să beneficieze toți cetățenii români și ungari, indiferent de etnie. Trebuie să existe, de ambele părți, hotărârea de a privi viitorul relațiilor noastre într-o perspectivă axată pe dezvoltare, cooperare, identificarea elementelor care ne unesc și a intereselor similare, mai degrabă decât a celor care ne dezbină.
În contextul geopolitic actual, România crede în necesitatea unei acțiuni comune constructive, bazată pe o viziune și principii împărtășite de ambele părți, în baza statutului României și Ungariei de state vecine, membre ale comunității europene și euroatlantice și ale aceluiași sistem de valori. România speră ca această perioadă, în care Ungaria deţine Președinția Consiliului Uniunii Europene, să marcheze o avansare a agendei europene, pentru a o Uniune unită, mai puternică și mai rezilientă. Avem nevoie de o Uniune capabilă să răspundă prin soluții comune provocărilor unui context internațional foarte complicat.
Aş dori să evidenţiez cu această ocazie, totodată, interesul comun al României şi Ungariei pentru dezvoltarea cooperării economice bilaterale, inclusiv pentru creșterea și diversificarea schimburilor comerciale, care în anul 2023 au atins un nivel remarcabil, de peste 13 miliarde de euro. România şi Ungaria de astăzi au în vedere proiecte de cooperare în plan sectorial, în domenii de interes comun, precum infrastructură, transporturi sau securitatea energetică. Doresc să subliniez importanța unei cooperări bilaterale solide și pragmatice, într-un context regional și european dificil, definit de crize și provocări cu implicații multidimensionale.Ne dorim ca momentul aniversar de astăzi să fie înţeles ca un pas înainte în apropierea relațiilor dintre statele noastre.
Realitatea ne arată că suntem state vecine, suntem parteneri în cadrul UE şi NATO, având oportunități excepţionale de colaborare. Vă mulţumesc!
RADOR – 11 iulie
