Nimic surprinzător în faptul că recentul summit al NATO, început marți, la Washington, continuă să atragă atenția presei internaționale, iar comentariile sunt cât se poate de diverse.
Cotidianul american The Washington Post consideră că, „odată cu deschiderea summitului NATO, președintele american Joe Biden este supus unui test major la nivelul arenei mondiale”. Potrivit aceleiași publicații, astăzi (joi, 11 iulie), „Biden va organiza o conferință de presă care, potrivit democraților americani, va fi de importană crucială pentru a-și dovedi energia și capacitatea mentală în campania sa împotriva lui Trump”. „Temerile legate de Biden și de Trump sunt în creștere la summitul NATO și în privința apărării Europei”, titrează USA Today, un alt ziar american. Și tot din Statele Unite, Los Angeles Times consideră și el că „soarta lui Biden în arena mondială este subiecul care domină discuțiile reuniunii din cadrul NATO”.
Britanicul The Times afirmă că, „potrivit declarațiilor lui Biden, NATO este mai puternic ca niciodată, iar Ucraina va primi încă cinci sisteme de apărare antiaeriană ca să se apere în fața atacurilor rusești”.
În tabăra rusească, ziarul Pravda susține că „președintele Zelenski ar fi ordonat mușamalizarea unui bombardament din data de 8 iulie ca să poată să ceară Occidentului aparatură antiaeriană supliimentară”. Un alt ziar moscovit, Izvestia, afirmă că „președintele Biden intenționează să se întâlnească separat cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, el dorind totodată să îi convingă pe aliați că este încă în stare să rămână liderul celei mai mari puteri occidentale și, în consecință, al întregii alianțe”.
Din Franța, ziarul Le Monde titrează: „La porțile NATO, manevre militare pline de subî”nțeles între Belarus și China. Același ziar subliniază că „manevrele au loc la doar 5 km. de frontiera poloneză și la 50 km. de frontiera ucraineană”. Potrivit aceluiași cotidian, „o atare inițiativă este văzută ca un semn de dispreț la adresa occidentalilor”.
Să rămânem însă în Franța, unde, după cum era de așteptat, rezultatul recentelor alegeri parlamentare continuă să ridice probleme atât în tabăra învinșilor, cât și în tabăra învingătorilor, deși delimitarea dintre ei rămâne încă neclară.
În parizianul Le Figaro, un lider al stângii, Jean-Luc Mélanchon, afirmă că „președintele Macron refuză să recunoască rezultatul alegerilor, când de fapt ar trebui să se încline în fața Noului Front Popular”. Și în sfârșit, un alt ziar francez, Le Parisien, anunță că, „la trei zile după recentele alegeri anticipate, președintele Emmanuel Macron a rupt tăcerea, adresând o scrisoare francezilor, în care subliniază: „Duminica trecută, ați pledat pentru o nouă cultură politică franceză. Pentru voi, am să stau de veghe. Voi fi garant în numele vostru”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
