Consiliul NATO de la Washington, ajutorul militar pentru Ucraina, cursa prezidențială din SUA și conflictul din Orientul Mijlociu se numără și astăzi printre principalele preocupări ale presei internaționale.
NATO a confirmat „calea ireversibilă a Ucrainei către aderare” în a doua zi a reuniunii la nivel înalt de la Washington, iar comunicatul final prevede ca alianța să-i acorde Kievului ajutoare militare în valoare minimă de 40 de miliarde de dolari în 2025, transmite BBC. Publicația spaniolă 20 Minutos subliniază că premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a cerut de la NATO un angajament mai mare și pe flancul sudic, „care include Africa de Nord, Orientul Mijlociu și, mai ales, Sahelul”, avertizând asupra activităților Rusiei din Sahel care agravează instabilitatea regiunii. Iar China e un „catalizator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, mai afirmă comunicatul, „pe fondul înăspririi poziţiei alianţei faţă de Beijing şi «provocările sistemice» ale acestuia la adresa securităţii statelor aliate”, consemnează CNN. „China i-a cerut joi alianței NATO să înceteze «incitarea la confruntare» între blocuri, după critici virulente ale alianței care a acuzat Beijingul că acordă ajutor crucial Moscovei în războiul din Ucraina”, a replicat regimul comunist, citat de La Libre Belgique. Și Il Corriere Della Sera scrie despre „schimburi retorice incendiare între NATO şi China”, dând de înțeles că nu tocmai întâmplător „56 de avioane de luptă ale Beijingului au zburat în apropierea Taiwanului”, „cel mai mare astfel de val” înregistrat într-o singură zi. „Ungaria nu vrea și nu va sprijini transformarea NATO într-un bloc «anti-China», a declarat joi la Washington ministrul ungar de externe Peter Szijjarto”. El a mai a spus că „admiterea Ucrainei în alianță îi va slăbi unitatea”, reține Reuters. O altă opinie dizidentă în NATO o reprezintă președintele turc Recep Tayyip Erdogan care, aflat la Washington, și-a acuzat gazdele într-un interviu pentru Newsweek de „complicitate la «crimele de război» israeliene și de încălcări ale dreptului internațional în conflictul din Gaza și a cerut sancțiuni împotriva Israelului”. Circumstanțe în care nu e de mirare, arată Huffington Post Greece, că Grecia, Bulgaria și România au decis crearea unui „coridor de mobilitate militară” între ele, menit a stabili o nouă rută care „ocolește strâmtoarea Dardanele, lucru care e de așteptat să nemulțumească și mai mult Turcia”. Portughezul Diário de Notícias remarcă în special adaptabilitatea alianței: „Cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani NATO completează un ciclu de adaptare strategică, de la diferite procese de extindere la implicarea în operațiuni în afara regiunii, ca alianță expediționară, și până la revenirea la misiunea inițială de descurajare și apărare colectivă”. The Financial Times își dedică editorialul evenimentului, apreciind însă aniversarea drept una „dificilă”. Un motiv e că „tentativele de a «blinda» alianța pentru eventualitatea unei președinții Trump au eșuat. Un altul e că, date fiind provocările actuale, mărirea cheltuielilor militare la 2,5% din PIB pare mai adecvată decât pragul actual de 2%, oricum neatins de mulți membri. Totuși, conchide ziarul britanic, „NATO încă are la dispoziție o formidabilă putere economică și militară – numai că trebuie să se folosească de ea cu cap”.
În privința ajutorului pentru Ucraina, continuă să apară inovații. Publicația ucraineană The Kyiv Independent anunță că „armata Ucrainei urmează să primească primele 18 obuziere Bohdana finanțate de Danemarca”. Mai exact Copenhaga comandă arme de la industria de armament ucraineană, după care le donează armatei ucrainene, oferind astfel un dublu ajutor Kievului și eliminând pe deasupra unele probleme logistice. O altă publicație ucraineană, Korespondent, ne înștiințează că Polonia a înființat o „Legiune ucraineană” în care se pot înrola refugiații ucraineni din toată Europa. Câteva mii s-au înscris deja, iar Varșovia își asumă instrucția și echiparea lor, fiind vorba de ucraineni care sunt sceptici că Kievul i-ar pregăti și înzestra corespunzător. Ei vor primi totodată garanția întoarcerii în Polonia după finalizarea rotației trupelor pe front. Rai News transmite că „Ucraina și România au semnat un acord de securitate pe 10 ani. Astfel ajunge la 23 numărul total de acorduri bilaterale pe termen lung semnate de Kiev”. Particularitatea acestuia e „cooperare pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre” și „instrucția piloților ucraineni pe avioane F-16”.
„Consiliul NATO e o ocazie pentru Biden de a le demonstra alegătorilor și aliaților că e capabil să fie un lider mondial”, titrează ziarul spaniol El Mundo. „Dezastrul răsunător de la dezbaterea de la CNN, un atac agresiv al presei progresiste, speculații cum că ar fi senil sau bolnav, petiții publice ale unor congresmani democrați și pledoarii private sau anonime de la grei ai partidului și administrației, dar și de la unii dintre principalii donatori care îi doresc retragerea” – sintetizează articolul problemele lui Biden. Președintele Biden a fost într-o formă „foarte bună” la discuțiile bilaterale, a asigurat premierul britanic Keir Starmer într-un interviu pentru BBC. Dar dacă britanicul poate fi suspectat de politețe și diplomație, unii americani se arată fățiș convinși de contrariu. Agenția italiană ANSA relatează că celebrul actor George Clooney „nu a mai așteptat sfârșitul reuniunii NATO pentru a-i da o lovitură gravă lui Biden”, transmițându-i în The New York Times că e „un erou care a salvat democrația în 2020”, însă „nu poate câștiga bătălia împotriva timpului”. Acum și senatorul democrat Peter Welch s-a alăturat acestui cor, scriind în The Washington Post: „El ne-a salvat o dată de Donald Trump și vrea s-o facă iar. Dar trebuie să reevalueze dacă el e cel mai potrivit candidat pentru a o face. Din punctul meu de vedere, nu e. Pentru binele țării, fac apel la președintele Biden să se retragă din cursă”. Revista americană The Atlantic consideră că vârsta nici măcar nu e singura problemă a lui Biden. El are cea mai mică aprobare (37%) pentru un președinte aflat la primul mandat, după George H. W. Bush. Aproape 60% din americani cred că a avut o prestație proastă și alte majorități „dezaprobă modul în care a gestionat administrația lui practic fiecare chestiune importantă, inclusiv inflația, imigrația și politica externă”. În fine, The New York Times suspectează ceva grav, fiindcă Trump e… prea cuminte. În ultimele două săptămâni a fost neobișnuit de calm și reținut, ceea ce denotă că „înțelege ce punct de cotitură a fost dezbaterea din 27 iunie, realizează cât de util e să facă un pas înapoi în vreme ce analiștii îl fac praf pe Biden și Partidul Democrat se zvârcolește. El miroase victoria din noiembrie cum n-a mai mirosit-o vreodată, iar nasul nu-l înșală”.
Site-ul israelian de știri Ynet News publică o analiză intitulată „Hamas vrea să amenințe Israelul în sud așa cum o face Hezbollah în nord”. Punctul de pornire îl reprezintă informația „credibilă” că organizația teroristă ar fi acum dispusă să renunțe la guvernarea Fâșiei în cadrul unui proiect de acord Israel-Hamas. „Dacă nu va guverna și nu va fi responsabilă cu bunăstarea și nevoile civililor, se va putea concentra și-și va putea investi toate resursele în «rezistență», adică pregătirea unui nou război cu Israelul. Și, în calitate de cea mai puternică forță militară din Gaza, va dicta practic din culise, cu funcționarii civili acționând precum executanții săi. Așa operează Hezbollah în Liban.” Săptămânalul britanic The Economist explică de ce la granița Egiptului cu Gaza s-a acumulat o cantitate imensă de ajutoare, care rămâne însă pe loc. Israelul afirmă că există o multitudine de factori: lupte pentru contracte între agențiile ONU, care creează blocaje; jafurile comise fie de tâlhari, fie de Hamas, care își hrănește mai întâi combatanții; lucrătorii umanitari care refuză să intre în Gaza cu altceva decât vehicule blindate, după ce 197 dintre ei au murit. Totuși, „deși Israelul afirmă că și-a încheiat operațiunea de la Rafah, ține frontiera sudică închisă. Lucrătorii umanitari spun că o face pentru a constrânge Hamas să accepte termenii armistițiului. «Nu vor deschide Rafah până când nu-și vor recupera ostaticii»”. Agenția franceză AFP preia concluziile unui raport întocmit de Agenția Drepturilor Fundamentale a UE, care a constatat o „maree în creștere de antisemitism” în Europa pe fondul războiului din Gaza. „În întreaga Europă, 76% din evrei au spus că își ascund identitatea evreiască «măcar ocazional», iar 34% evită evenimentele și siturile evreiești «din cauză că nu se simt în siguranță».” Sondajul a acoperit 13 țări UE în care trăiește 96% din populația evreiască a blocului, printre care și România. Dar nu este neapărat un fenomen natural, atrage atenția editorialul ziarului israelian The Jerusalem Post, care detaliază eforturile Iranului de a ațâța antisemitismul în SUA și a scinda societatea americană. „Iranul caută să adâncească clivajele din societatea americană și să exploateze tensiuni interne pentru a polariza și mai mult o societate deja grav polarizată.” Săptămânalul britanic The Spectator abordează problema dezinformării, constatând că am intrat într-un nou „ev întunecat”. Dacă cel medieval era caracterizat de absența informației, cel actual e marcat, din contră, de un exces de informație. Ideea e ilustrată de un text speculativ publicat de revista medicală britanică Lancet, care apreciază bilanțul morților din Gaza la 186.000. Informația a fost apoi preluată de publicații prestigioase precum BBC și The Irish Times. Or se dovedește că textul respectiv, nu e un articol științific, ci scrisoarea unui cititor publicată la rubrica „Corespondență”. Un caz în care a fost „preluată o acuzație nefondată, sursa a fost prezentată tendențios, textul a fost prezentat drept ceva ce nu e, iar o publicație de specialitate odinioară respectată i-a conferit acuzației o spoială de veridicitate”.
Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA
