Revista presei internaționale – 18 iulie

În ajunul votului așteptat în Parlamentul European cu privire la reconfirmarea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al executivului comunitar, reprezentanta germană a Partidului Popular, candidată la un al doilea mandat, se confruntă cu o mare problemă judiciară, scrie EUObserver. Pariul Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat la cârma Comisiei Europene a primit o lovitură majoră după ce Tribunalul Uniunii Europene a decis că nu a existat suficientă transparență în privința contractelor de vaccin împotriva Covid-19, explică Politico, subliniind că doamna von der Leyen ar avea nevoie de 361 din cele 720 de voturi.

La Londra, Regele Charles al III-lea a ținut în Parlament un discurs prezentând, pentru prima dată după 15 ani, viziunea laburistă asupra țării și legislația cheie cu 40 de proiecte de lege care se concentrează pe stimularea creșterii, la care guvernul va începe să lucreze în lunile următoare, anunță The Independent. Premierul Keir Starmer a descris acest prim program legislativ laburist dintr-un deceniu și jumătate ca fiind „un efort ferm, constant și serios”, citează The Times. Deși laburiștii și-au intitulat manifestul „Schimbare”, The Telegraph nu vede nicio schimbare de direcție în Discursul Regelui, dimpotrivă, crede că ar continua transformarea Marii Britanii într-o țară cu un guvern mare și cu o creștere redusă.

A început summitul G7 pentru comerţ la Villa San Giovanni, în regiunea Calabria, deschis de către ministrul de Externe al Italiei, Antonio Tajani, scopul întâlnirii fiind acela de a răspunde tensiunilor și fricțiunilor care pun în pericol comerțul global și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, informează Euronews. Libertatea schimburilor comerciale și cea a navigației sunt fundamentale pentru comerț și creșterea globală, a spus Tajani, asigurând că „Vrem ca sistemele noastre economice să devină mai solide și mai sigure, chiar și în fața unor șocuri precum războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și a tensiunilor din Marea Roșie. De asemenea, ne angajăm în problema fundamentală a sustenabilității ecologice a comerțului și abordăm provocările globale emergente, precum cea a inteligenței artificiale, un sector în care UE „este în frunte”, citează Ansa și adaugă că la summitul din Calabria participă şi India, Brazilia și Turcia, iar pentru OCDE, secretarul general Mathias Cormann, și pentru OMC, directorul general Ngozi Okonjo-Iweala. Faptul că OMC trebuie să se actualizeze în fața unui context internațional caracterizat de crize care nu pot să nu fie luate în considerare este o poziție împărtășită de membrii G7, exemple fiind conflictul din Ucraina, cu repercusiunile sale asupra tranzitului cerealelor în Marea Neagră, ca și criza din Orientul Mijlociu, de la Gaza la Marea Roșie, cu atacurile Houthi, care subminează siguranța navigației, completează Agenzia Nova.

China a anunțat că a suspendat discuţiile cu Statele Unite privind controlul armelor şi neproliferarea nucleară, precizând că această decizie reprezintă represalii pentru vânzările de arme ale Washingtonului către Taiwan, informează La Libre Belgique și explică faptul că gigantul asiatic denunță în mod regulat vânzările de arme americane către insulă și, în general, orice acțiune a Washingtonului care dă Taiwanului o aparență de legitimitate internațională. Într-un raport solicitat de Congresul american, adaugă ziarul belgian, Pentagonul a estimat, în octombrie anul trecut, că Beijingul își dezvoltă arsenalul nuclear mai repede decât au avut în vedere Statele Unite. Potrivit estimărilor Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (Sipri), citat de La Libre Belgique, Statele Unite au aproximativ 3.700 de arme nucleare, iar Rusia 4.500, față de 410, câte deține China. Totodată, China discută despre reforme în vremuri de criză, anunțând că a înregistrat o creștere mai mică decât se aștepta în al doilea trimestru, atenția fiind acum concentrată asupra modului în care înalții reprezentanți ai Partidului Comunist, reuniți la Beijing, vor putea încerca să rezolve disconfortul economic crescând al țării, consemnează Diario de Noticias. A doua economie ca mărime a lumii se confruntă cu o criză a datoriilor imobiliare, cu o slăbire a consumului și cu îmbătrânirea populației. În același timp, tensiunile comerciale cu Statele Unite și cu Uniunea Europeană – care au încercat să limiteze accesul Beijingului la tehnologii sensibile, precum și să impună taxe pentru a-și proteja piețele de produsele chineze ieftine și subvenționate -, de asemenea, frânează creșterea, analizează ziarul portughez. În plus, norii se adună şi în străinătate, cu Uniunea Europeană și Statele Unite, care, pentru a-și proteja piețele de produsele chinezești și concurența lor considerată neloială, înmulţesc barierele comerciale, constată Diario de Noticias.

Populația lumii va continua să crească până în 2080, înainte de a se stabiliza la aproximativ 10 miliarde de ființe umane, titrează Le Point. Potrivit proiecțiilor făcute de Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale (DESA) al Națiunilor Unite, planeta ar urma să ajungă de la 8,2 miliarde de locuitori în 2024, la 10,2 miliarde până la sfârșitul secolului, cu 700 de milioane de locuitori mai puțin comparativ cu studiul realizat cu zece ani mai devreme, în iunie 2013, detaliază ziarul francez. Creșterea populației mai lentă decât se prognozase este „un semn de speranță” în fața schimbărilor climatice, a declarat Li Junhua, subsecretarul general al ONU pentru afaceri economice și sociale, citează Le Point și continuă: „În 2024, populația a atins vârful în 63 de țări și regiuni, printre care se numără Germania, China, Japonia și Rusia, iar populația totală a acestui grup este de așteptat să scadă cu 14% în următorii treizeci de ani”, potrivit DESA. În schimb, se așteaptă o creștere demografică rapidă în țările cu venituri mici, cum ar fi Angola, Niger și Somalia, care ar trebui să își vadă dublându-se populația totală până în 2054, indică ONU.

Cristina Zaharia